Primul român care a ajuns la Real Madrid, după Gică Hagi! Are doar 12 ani şi marchează 79 de goluri într-un sezon

Redăm integral interviul acordat FRF de juniorul Nicuşor Craiu:

"Reporter: Nicuşor, eşti unul dintre numeroşii juniori români care evoluează în Spania. Ce calităţi te-au recomandat pentru Real Madrid şi cum ai ajuns aici?

Nicuşor Craiu: Vin de la o echipă din divizia secundă, Rayo Vallecano, unde am jucat doi ani. În primul sezon la Rayo am marcat 79 de goluri, un record pentru club, iar în al doilea an am jucat la o categorie mai mare de vârstă şi am ieşit din nou golgheter: aproape jumătate din cele 22 de goluri le-am înscris cu capul. Real Madrid m-a urmărit şi m-a chemat când eram la Rayo, dar tatăl meu nu m-a lăsat să merg pentru că a considerat că încă nu era timpul să fac acest pas. În vara anului trecut, am devenit jucătorul lui Real.

R. : Până anul trecut, ai jucat atacant. Acum eşti folosit pe postul de mijlocaş. Te simţi mai bine în spatele vârfurilor?

N. C. : La început nu mă regăseam şi nu mă simţeam în largul meu când jucam pentru că nu eram obişnuit cu poziţia, dar antrenorul mi-a zis că viitorul meu este acest post pentru că sunt puternic din punct de vedere fizic şi pot trage uşor întreaga echipă după mine. Acum mă simt foarte bine şi îmi place mai mult să joc mijlocaş, mai ales că marii fotbalişti ai lumii au evoluat şi ei pe acest post. Pe Kaka l-am şi cunoscut personal, când am filmat împreună un spot publicitar.

R: Din câte ştiu, ai practicat karate înainte. Te ajută lucrurile învăţate la acest sport în jocul de fotbal?

N. C. : Am început cu karate, sport pe care l-am practicat timp de patru ani. Am câştigat mai multe concursuri şi am centura maro, dar la vârsta de zece ani a trebuit să abandonez pentru că nu mai aveam timp. Oricum, faptul că am făcut karate m-a ajutat foarte mult în fotbal, atât mental cât şi fizic.

R: Cum te descurci la şcoală şi ce performanţe fotbalistice ai obţinut până acum?

N. C. : Am împlinit acum câteva zile 12 ani, sunt în clasa a şasea şi de învăţat învăţ foarte bine. În afară de două note de 8, am numai 10. Iar la fotbal am câştigat până acum patru trofee personale în turnee şi două titluri de campion cu echipa.

R. : Anul 2011 a început perfect pentru tine, cu câte un gol marcat în primele trei meciuri (4-1 cu Atletico Madrileno, 8-0 cu EFMO Boadilla şi 6-0 cu Las Rozas). Care este cel mai frumos gol al tău din acest sezon şi cum l-ai înscris?

N. C. : Cel mai frumos a fost cel cu Boadilla, dintr-o lovitură liberă de la 35 de metri. Am şutat în forţă, la vinclu, şi am simţit o bucurie imensă când am văzut mingea în plasă.

R. : Echipa ta câştigă aproape toate meciurile la scor. Totuşi, în actualul campionat aţi avut probleme cu marea rivală Atletico Madrid, care v-a învins de două ori. Cum ai simţit tu un derby la juniori între Real si Atletico?

N. C. : Un derby este un derby indiferent de nivelul la care se dispută. Însă Atletico a câştigat pentru că are doi jucători de culoare care sunt fraţi şi care au fost în probe la Real dar nu au rămas din cauză că, din câte am înţeles, au… 14 şi 15 ani şi au refuzat să se prezinte la nişte controale. Iar acum este foarte posibil ca rivalii noştri să piardă 12 puncte.

R. : Peste aproximativ un an şi jumătate vei putea fi convocat la naţionala României, la cea mai tânără categorie de vârstă. Vei răspunde convocării sau te vei gândi la posibilitatea de a reprezenta Spania?

N. C. : Se spune că trebuie să rămâi cu mama care te-a adoptat şi care te creşte, nu cu cea care te-a născut dar care nu mai este lângă tine, însă sunt conştient că este mai greu pentru mine să joc la selecţionata Spaniei. Eu vreau să evoluez pentru naţionala României şi, dacă voi fi convocat, voi da totul pentru ţara mea pentru că, până la urmă, sunt român!

R. : Ce ai făcut în etapa disputată ieri şi ce urmează acum pentru tine?

N. C. : Am jucat prima repriză şi am marcat un gol exact cum îmi place mie: cu capul, după o lovitură de colţ perfect executată. Meciul s-a terminat 4-0, adversara noastră a fost Alcobendas, o echipă bună, de pe locul patru, aşa că am alergat mult pentru că presiunea era mare şi jucam şi în deplasare. În plus, eu am avut şi sarcini defensive. Legat de viitor: simt că pot mai mult şi vreau să ajung la aceeaşi formă pe care am avut-o în ultimul an, mai sunt destule etape de jucat în campionat, urmează un meci de pregătire cu o echipă formată din jucători mai mari decât noi, iar din vara aceasta va rula la cinematografe un film despre fotbal, «El sueno de Ivan», în care am avut şi eu un rol.