Profesorul Ioan Drăgan, omagiat prin dezvelirea unui bust la INMS

Cu această ocazie, preşedintele Societăţii Române de Medicină Sportivă, Anca Ionescu, a declarat că ar fi "un act de normalitate" ca Institutul Naţional de Medicină Sportivă să poarte în viitor numele profesorului Ioan Drăgan.

La eveniment au participat foşti colaboratori ai reputatului medic, cât şi oameni din lumea sportului, printre care fosta atletă Iolanda Balaş, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Atletism, Nicolae Mărăşescu, şi presedintele Agenţiei Naţionale pentru Sport şi Tineret (ANST), Doina Melinte.

Ioan Drăgan s-a născut la 26 februarie 1930, a fost directorul Centrului Naţional de Medicină Sportivă, între anii 1966-1986, şi a înfiinţat şi coordonat întreaga reţea de profil din România. În anul 1986, după ce fiica sa s-a stabilit în străinătate, prof. dr. Drăgan a fost retrogradat ca director al Policlinicii pentru Sportivi Vitan din Capitală, pentru ca în anul 1990, după Revoluţia din Decembrie, să fie repus în funcţie.

În anul anul 1987, prof. dr. Ioan Drăgan a primit titlul de Doctor Honoris Causa Purkinje la Praga.

În 1993, Ioan Drăgan a devenit profesor la Catedra de Medicină Sportivă a Facultăţii de Medicină şi Farmacie Carol Davila, din cadrul Universităţii Bucureşti, iar până în anul 2001 a fost şef al Institutului Naţional de Medicină Sportivă, şi, totodată, preşedinte al Societăţii Române de Medicină Sportivă.

Un alt punct de reper în cariera celui supranumit "părintele medicinei sportive româneşti" a fost planul de înfiinţare a actualei Agenţii Naţionale Antidoping şi a avut un rol important în calitate de preşedinte al Comisiei Naţionale Antidoping, la realizarea unei medicaţii specifice pentru susţinerea efortului şi refacere.

Prof. dr. Ioan Drăgan a participat la zece ediţii ale Jocurilor Olimpice de vară, începând cu anul 1964, la Tokyo, ultima sa olimpiadă fiind cea de la Sydney, în anul 2000. Un an mai târziu, profesorului Drăgan i s-a acordat Crucea Serviciul Credincios clasa I.

În cariera sa a publicat peste 45 de monografii şi mai bine de 200 de lucrări de cercetare în ţară şi străinătate. S-a stins din viaţă la 6 martie 2010, la vârsta de 80 de ani.