Progresul Bucureşti, de la bancheri şi frizeri la faliţi

Terenul pe care se află actualul Complex Sportiv Cotroceni, cunoscut şi sub numele de "Parcul cu Platani", a fost donat prin decret în decembrie 1865 de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza Societăţii şi Dare de Semn, aceasta având să fie prima grupare cu caracter sportiv din România. La finalul celui de-al doilea război mondial, vechea organizaţie a devenit club sportiv purtând mai multe denumiri: 1944- 1948 BNR Bucureşti, 1949-1952 Spartac Banca RPR, 1953 Spartac Finanţe Bănci, 1954-1957 Progresul Finanţe Bănci, 1958-1977 Progresul Bucureşti, 1978-1988 Progresul Vulcan Bucureşti, 1988-1989 Progresul Energia Bucureşti, 1989-1991 Progresul Şoimii IMUC, 1991-1994 Progresul Bucureşti, 1994 FC Naţional Bucureşti şi 2007 Progresul Bucureşti.

Clubul BNR Bucureşti a fost înfiinţat la data de 10 mai 1944, la iniţiativa lui Traian Pătraşcu şi Nicolae Pop, echipa fiind afiliată la FRF doi ani mai târziu.

Gruparea, despre care se spunea ca este a frizerilor, datorită numărului ridicat de fani din această breaslă, a evoluat în primul eşalon fotbalistic al României în 32 de ediţii, disputând 945 de partide şi având un bilanţ de 379 de victorii, 189 de egaluri şi 377 de înfrângeri, golaverajul fiind de 1.353-1.324.

În cupele europene, Progresul a evoluat în Cupa UEFA şi Cupa Cupelor, printre echipele care au evoluat în "Parcul cu Platani" numărându-se Partizan Belgrad, FC Bruges, Paris Saint Germain (la care evolua celebrul Ronaldinho) sau Herenveen.

Cea mai însemnată performanţă a echipei Progresul o reprezintă câştigarea Cupei României, în ediţia 1959/1960. De alte trei ori, Progresul a fost finalista Cupei României.

Progresul nu a câştigat niciodată titlul în Liga I, dar a terminat de patru ori pe poziţia secundă a clasamentului, în ediţiile 1955/1956, 1995/1996, 1996/1997 şi 2001/2002.

Prima ediţie în care Progresul a evoluat în Liga I a României a fost 1955, echipa clasându-se la final pe poziţia a treia. De la prima participare în Liga I, Progresul a mai retrogradat o dată în eşalonul al treilea al României. În sezonul 1987/1988, Progresul a retrogradat din Divizia B a României în "C", unde a fost nevoit să pornească cu minus trei puncte în clasament pentru că nu şi-a îndeplinit baremul. După două sezoane petrecute în "C", Progresul a reuşit promovarea în eşalonul secund. După sezonul 1991/1992, Progresul a revenit în Liga I. Sezonul 2006/2007 a reprezentat anul în care Progresul a retrogradat din nou în liga secundă.

Jucătorii reprezentativi care au evoluat de-a lungul timpului pentru Progresul au fost, printre alţii: Titus Ozon, Viorel Mateianu, Nicolae Oaidă, Gino Iorgulescu, Liviu Ciobotariu, Cosmin Olăroiu, Marin Dună, Corneliu Papură, Petre Marin, Dan Petrescu, Adalbert Kassai, Mircea Sandu, Ovidiu Petre, Cristian Săpunaru, Răzvan Lucescu, Marius Lăcătuş şi Slavişa Mitrovici.

Printre tehnicienii cunoscuţi care au pregătit pe Progresul se numără Cornel Drăguşin, Viorel Mateianu, Nicolae Dumitru Nicuşor, Florin Halagian, Vasile Simionaş, Walter Zenga, Cosmin Olăroiu, Mihai Stoichiţă, Viorel Hizo, Sorin Cârţu şi Cristiano Bergodi.

În iulie 2005 Gino Iorgulescu a decis să se retragă de la conducerea clubului bancar, în locul său venind Constantin Iacov care a dorit de mai multe ori să concesioneze de la BNR baza sportivă din Cotroceni, unde intenţiona, potrivit declaraţiilor sale, să mărească stadionul până la 25.000 de locuri şi să construiască mai multe o clădire de birouri, un spital, un hotel şi un centru de sănătate în urma căruia, gruparea bucureşteană să se autofinanţeze. În cele din urmă Iacov nu a mai făcut nimic din ce îşi propusese.

De la preluarea clubului de către Iacov, clubul bancar a fost implicat în mai multe scandaluri, printre care cele legate de transferurile jucătorilor Jon McKain, Gabriel Caramarin, Adrian Olah, Ovidiu Petre şi Gabriel Cânu la Poli Timişoara. Suma totală care lipsea din conturile Progresului fiind de 2,45 de milioane de dolari. Iacov l-a acuzat, în iunie 2006 de evaziune fiscală de un milion de dolari pe fostul proprietar al clubului, Gino Iorgulescu, în complicitate cu LPF, în cazul transferului australianului Jon McKain.

De asemenea, Iacov a reclamat la DNA, în iunie 2006 modul în care LPF a achiziţionat la suprapreţ terenul pe care e construit actualul sediu al Ligii de la Gino Iorgulescu. - Iacov a făcut plângere penală împotriva preşedintelui LPF, Dumitru Dragomir, pentru luare de mită, acuzându-l că a făcut o tranzacţie dubioasă la cumpărarea terenului pe care s-a construit sediul LPF.

În sezonul imediat următor, Progresul avea să dispute ultimul său campionat în Liga I, iar la niciun an de la retrogradarea în liga secundă, Iacov a cedat clubul către Marin Dodu, în schimbul sumei de 5 milioane de euro, plătibilă în zece rate egale. Dodu s-a confruntat cu mai multe probleme financiare, nereuşind să achite banii către Iacov, astfel că la începutul sezonului 2008/2009, Constantin Iacov a revenit printre acţionarii clubului.

Patronul clubului Progresul, Marian Dodu, a declarat, marţi, agenţiei MEDIAFAX, că activitatea grupării bucureştene va fi oprită ca urmare a evacuării din Cotroceni, aceasta urmând să fie retrogradată în Liga a III-a, dar a menţionat că speră într-o revenire în elită a echipei precum Pasărea Phoenix.

Progresul Bucureşti nu va fi programată pentru a doua oară în acest sezon ca urmare a datoriilor pe care le are la portarul bulgar Radostin Stanev, din cauza cărora a şi primit o penalizare de trei puncte. Conform regulamentelor în vigoare, gruparea bucureşteană va fi retrogradată.

Ca urmare a retrogradării grupării bancare şi a retragerii din campionat a echipelor Forex Braşov şi Prefab Modelu, la finalul sezonului 2008/2009 al Ligii a II-a, seria I, o singură formaţie va mai retrograda.

(Florin Radu, Andrei Mazurchievici, sports@mediafax.ro)