Protestatarii pro-Ucraina de la Lausanne cer CIO să interzică Rusia şi Belarus la Jocurile Olimpice din 2024

Protestul organizat de organizaţii non-profit cu sediul în Elveţia şi de voluntari de diferite naţionalităţi a început la Muzeul Olimpic, iar participanţii au făcut un drum de 3,5 kilometri până la Casa Olimpică, relatează insidethegames.

Demonstranţii şi-au exprimat opoziţia faţă de sportivii ruşi şi belaruşi care concurează în sportul internaţional, inclusiv la Jocurile Olimpice de anul viitor de la Paris, sub orice siglă, şi au îndemnat sponsorii CIO să îşi folosească poziţia pentru a exercita presiuni asupra organizaţiei.

Pe traseu au fost scandate inclusiv „Jocuri Olimpice fără Rusia”.

Trump și apropierea lui de Putin: va căuta Germania o soluție nucleară pentru viitorul securității în Europa?

10:22

Viktor Orban: Finanţarea eforturilor militare ale Ucrainei „ar ruina” Europa

10:20

Când au ajuns la Casa Olimpică, protestatarii au atras atenţia asupra celor 27 de oraşe din Ucraina în care au fost provocate pagube sportivilor şi bazelor sportive în timpul războiului cu Rusia.

Filiala din Geneva a Societăţii ucrainene din Elveţia „Ucraina Liberă”, Sindicatul ucrainean al sportivilor, al lucrătorilor din domeniile culturii fizice şi sportului, al politicii de tineret şi al educaţiei naţional-patriotice, Asociaţia D Help Ua Ucraina renăscută şi Femeile ucrainene din Elveţia au susţinut protestul.

Reprezentanţii All-Ukrainian Trade Union of Athletes, David Zakharyan şi Sergei Zhuž, au înmânat, în plus, o petiţie care, potrivit acestora, are peste 290.000 de semnături, prin care îndeamnă CIO să împiedice sportivii ruşi şi bieloruşi să concureze la Paris 2024.

CIO a recomandat neparticiparea sportivilor din cele două ţări de la invazia din Ucraina din februarie anul trecut, dar în ultimele luni a trecut la explorarea unei căi de revenire a acestora în „condiţii stricte” de neutralitate.

Această problemă va domina reuniunea Comitetului Executiv al CIO de marţi (28 martie) până joi (30 martie).

Preşedintele CIO, Thomas Bach, a apărat decizia de a solicita întoarcerea sportivilor ruşi şi belaruşi, insistând că are o „responsabilitate faţă de drepturile omului şi faţă de Carta Olimpică”.

Una dintre propunerile sugerate a fost ca sportivii ruşi şi belaruşi să participe la competiţii asiatice, având în vedere restricţiile de călătorie şi opoziţia faţă de participarea lor în Europa.

Măsura luată de CIO s-a dovedit a fi un factor de divizare, iar una dintre cele mai importante federaţii internaţionale, World Athletics, a declarat la începutul acestei săptămâni că va menţine interdicţia pentru Rusia şi Belarus „în viitorul apropiat”.

Un grup de 35 de naţiuni au cerut CIO să clarifice definiţia neutralităţii, iar din partea Ucrainei au existat ameninţări de boicotare a Paris 2024.