REPORTAJ: Sportivii cluburilor de patinaj artistic din Bucureşti se antrenează de un an în mall-uri

Peste 150 de patinatori de performanţă şi 500 de hocheişti legitimaţi nu au unde să se antreneze în Bucureşti, singurele soluţii pentru a practica în continuare sportul fiind patinoarele din mall-uri sau naveta la Braşov, oraş cu două patinoare la standarde de competiţie.

Patinoarul "Mihai Flamaropol" din Capitală, ajuns într-o stare de degradare avansată, a fost închis în luna martie a anului trecut ca urmare a sistării utilităţilor. Ministerul Tineretului şi Sportului a luat această decizie după ce administratorul patinoarului de la acea dată, Federaţia Română de Hochei pe Gheaţă, a întârziat plăţile şi a acumulat restanţe la facturile către Enel şi Apa Nova în sumă totală de 1,2 milioane de lei.

La solicitarea Primăriei Municipiului Bucureşti (PMB), Guvernul a dispus în luna decembrie trecerea patinoarului artificial "Mihai Flamaropol" de la Ministerul Tineretului şi Sportului în administrarea Consiliul General al Primăriei Municipiului Bucureşti (CGMB) pentru a-l demola şi reconstrui. În momentul de faţă se efectuează un studiu pentru construirea unui nou patinoar, termenul de finalizare a lucrărilor fiind estimat pentru sfârşitul anului 2015.

Până atunci însă nici autorităţile locale şi nici Ministerul Tineretului şi Sportului nu oferă soluţii pentru antrenament patinatorilor din Bucureşti. Constituiţi într-o asociaţie, cluburile şi părinţii sportivilor de la patinaj artistic solicită autorităţilor măcar deschiderea patinoarului existent până la începerea lucrărilor de construcţie. În timpul lucrărilor noului patinoar, soluţia cluburilor şi a părinţilor sportivilor este realizarea unui patinoar de dimensiunile celui ridicat la Poiana Braşov cu ocazia organizării FOTE ale cărui costuri se ridică la aproximativ 800.000 de euro.

Marina Beşchea, arbitru în cadrul Federaţiei Internaţionale de Patinaj (ISU), a declarat, joi, agenţiei MEDIAFAX, că situaţia este ruşinoasă în condiţiile în care 90 la sută dintre patinatorii din România sunt din Bucureşti.

"Copiii şi sportivii se antrenează în mall-urile din Bucureşti care au patinoare, la AFI, la Liberty, pentru că asta este singura soluţie. Şi eu am o fetiţă care practică patinajul şi se antrenează la AFI, dar acolo este doar o treime din suprafaţa unui patinoar de concurs. Este ca şi cum o echipă de fotbal din Liga I se antrenează într-o parcare a unui supermarket, este similar. Dar nu avem ce face pentru că în mall-uri sunt singurele suprafeţe cu gheaţă din Bucureşti. Acolo nu este loc suficient nici măcar pentru a repeta săriturile, cu atât mai puţin pentru antrenamentele unor sportivi care fac patinaj artistic de performanţă", a afirmat Marina Beşchea.

Conform acesteia, în cazul în care situaţia nu se rezolvă în perioada următoare, o întreagă generaţie de sportivi se va pierde. "Cei mai buni sportivi de la grupele de copii şi juniori din România sunt din Bucureşti, dar fără antrenamente aceştia vor abandona sportul. Se pierde o întreagă generaţie de sportivi, pentru că durează cel putin 10 ani să creşti un sportiv care să te poată reprezenta cu cinste la nivel internaţional. Acum avem la Jocurile Olimpice de la Soci doar unul singur, pe Zoltan Kelemen, dacă el se retrage atunci la următoarele patru sau cinci ediţii nu vom mai avea niciunul pentru că nu mai are cine să vină din urmă. Este păcat că tradiţia sporturilor pe gheaţă din Capitală devine încet-încet o pură amintire. Şi la hochei este la fel, echipele Sportul Studenţesc şi Steaua sunt în pragul dispariţiei. Ceva trebuie făcut şi cât mai urgent", a adăugat Marina Beşchea.

Fostul patinator Cornel Gheorghe, în prezent antrenor şi proprietar al unui club de patinaj artistic, susţine că situaţia este disperată pentru sportivii din Capitală. "Ne chinuim prin mall-uri, asta facem, pentru că patinoarul a fost închis. Nu ai cum să îi antrenezi pe copii în asemenea condiţii în primul rând pentru că spaţiul este foarte mic şi nu este gheaţă de competiţie. Facem antrenamente printre bucureştenii care vin aici să patineze şi nu le putem spune nimic pentru că oamenii plătesc. Practic sportivii fac slalom printre cei care vin să patineze în mall", a declarat, pentru MEDIAFAX, Cornel Gheorghe.

Bucureştiul este în momentul de faţă una dintre puţinele capitale europene fără un patinoar. Prin comparaţie cu ţările din Europa Centrală şi de Est, Sofia are două patinoare, Budapesta patru, Varşovia patru şi Moscova 40.

"Nu este normal ce se întâmplă, am rămas una dintre ultimele capitale europene fără patinoar. Cred că Tirana nu are patinoar pentru că nu are nici federaţie şi nu ştiu exact Atena, care are, dar e posibil să se fi închis din cauza crizei financiare de acolo. În rest, eu nu ştiu o capitală în Europa fără patinoar", a explicat Cornel Gheorghe.

Patinoarul "Mihai Flamaropol" a fost construit în anul 1958 ca patinoar descoperit, iar în anul 1972, cu ocazia organizării la Bucureşti a Campionatului Mondial de hochei pe gheaţă, s-a realizat acoperirea şi artificializarea acestuia.