Retrospectivă 2021: Team România 101 a arătat la Tokyo că sportul românesc e în criză

Desfăşurate în condiţii fără precedent, Jocurile Olimpice de Vară, au avut loc cu un an întârziere, în 2021, sub logoul Tokyo 2020, mai mult din motive logistice, deoarece modificarea întregii signalistici la Tokyo 2021 ar fi implicat costuri considerabile şi inutile.

Echipa olimpică a României a fost favorizată de amânarea cu un an a desfăşurării evenimentului, deoarece o parte din sportivi au mai primit o şansă de a se lupta pentru calificarea la evenimentul suprem al sportului mondial.

În cele din urmă, delegaţia ţării noastre a numărat 101 membri, reprezentând 17 discipline. Una dintre cele mai dezamăgitoare absenţe a fost cea a echipei naţionale de handbal feminin, care a ratat calificarea, dar şi cea a Simonei Halep, care nu a ajuns nici acum la jocuri, de data aceasta din cauza unei accidentări.

În schimb, fotbalul românesc a revenit în competiţia olimpică la Tokyo 2020, la 57 de ani de la ultima participare, care a fost tot în capitala niponă, la Tokyo 1964.

O prezenţă insolită în echipă a fost cea a celui mai titrat gimnast român, Marian Drăgulescu, cel pentru care participarea, la 41 de ani, la această ediţie a Jocurilor a reprezentat mai mult un cântec de lebădă. Acelaşi lucru s-a dovedit a fi şi pentru Larisa Iordache, cea a cărei accidentare a fost mai gravă decât se credea, ceea ce a făcut ca ea să nu mai evolueze în finala de la bârnă, în care se calificase. Iordache şi-a anunţat apoi, la finele anului, retragerea din activitatea sportivă.

La capitolul retrageri după Tokyo 2020 trebuie menţionată şi scrimera Ana Maria Popescu, cea care a participat pentru a cincea oară la jocurile Olimpice şi care a fost la un pas de a obţine în capitala niponă prima medalie de aur individuală.

Cea mai numeroasă delegaţie a fost cea a Federaţiei Române de Canotaj, care a numărat nu mai puţin decât 36 de sportivi, dovedindu-se în cele din urmă a fi şi cea mai de succes echipă, care a adus cele mai multe medalii la aceste jocuri.

Team România a plecat la Tokyo 2020 cu aşteptări mari din partea preşedintelui Comitetului Olimpic şi Sportiv Român (COSR), Mihai Covaliu, care înainte de competiţie estima un număr de până la 8-10 medalii pentru România.

În cele din urmă, cea care a estimat corect şansele sportivilor români a fost Comisia Tehnică Olimpică, care se aştepta la 4-6 medalii.

Au fost până la urmă „doar” 4, un rezultat considerat, pe bună dreptate, nemulţumitor de către Mihai Covaliu după eveniment.

Au fost „doar” 4, dintre care „doar” o medalie de aur, obţinută de canotoarele Simona Radiş şi Ancuţa Bodnar, în proba de dublu vâsle.

Alte două medalii de argint au venit dinspre aceaşi delegaţie a canotorilor, prin Ciprian Tudosă şi Marius Cozmiuc, la proba de dublu rame, şi Cosmin Pascari, Ştefan Berariu, Mugurel Semciuc şi Mihăiţă Ţigănescu, în proba de patru rame.

Cea de a patra medalie, una „doar” de argint, a fost câştigată de scrimera Ana Maria Popescu, în proba de spadă.

Expresia „doar argint” a dus ulterior la un diferend între multipla medaliată olimpică şi Ministrul Tineretului şi Sportului, Eduard Novak, marcat de o primire cu „năbădăi” la întoarcerea în ţară, când Popescu a refuzat să dea mâna cu Novak, la aeroport, unde sportiva a avut şi un discurs vehement la adresa oficialului român şi la adresa celor care conduc sportul românesc, cărora le-a reproşat condiţiile dificile în care se pregătesc sportivii români. Disputa s-a atenuat ulterior, cei doi complimentându-se reciproc şi ajungând la un „armistiţiu”, în „beneficiul sportului românesc”.

La distanţă de o „unghie” de medalia de bronz a fost, aşa cum chiar el o spunea, şi tânărul înotător David Popovici, noua stea a nataţiei româneşti, care a obţinut locul 4 în proba de 200 metri liber şi care promite să devină un abonat la medalii, în competiţiile internaţionale, după ce în acest sezon a corectat la nivel de juniori mai multe recorduri mondiale.

Foarte aproape de medalii au fost şi echipajele de tenis de masă. Atât cel dublu mixt, alcătuit din Ovidiu George Ionescu şi Bernadette Cynthia Szocs, cât şi cel feminin, format din Daniela Dodean Monteiro, Elizabeta Samara şi Bernadette Cynthia Szocs aveau nevoie de încă un meci câştigat pentru a-şi asigura minim o medalie de bronz.

Chiar dacă nu au adus medalii de la Tokyo, o parte din sportivii români au realizat performanţe personale remarcabile, raportat la rezultatele lor anterioare, chiar şi prin simpla lor prezenţă la eveniment.

În cadrul unei analize realizate de COSR după eveniment, Mihai Covaliu declara: „Federaţiile şi-au propus obiective îndrăzneţe. Dar faţă de ceea ce şi-au propus şi ceea ce s-a realizat a fost o diferenţă cam mare. Trebuie să fie un moment al adevărului şi federaţiile sportive naţionale să înceapă această transformare, această reformă din interior spre exterior”. El a subliniat că dintre sporturile reprezentate la Jocuri, doar canotajul, nataţia şi scrima şi-au atins cu adevărat obiectivele:

„Comitetul Olimpic şi Sportiv Român a oferit sportivilor din loturile olimpice, federaţiilor, cu ajutorul partenerilor noştri, tot ceea ce au avut nevoie în acest ciclu olimpic. Am girat asumările federaţiilor şi e momentul ca acestea să implementeze măsurile care pot trezi sportul românesc! Federaţiile care şi-au îndeplinit obictivul sunt canotaj, scrimă şi nataţie. În următorul ciclu olimpic principala nevoie este de a avea antrenori competenţi la conducerea loturilor olimpice, de infrastructura adecvată sportului de performanţă, de echipe de specialişti în cadrul loturilor olimpice cu import de know-how. De asemenea, e imperios necesar controlul şi monitorizarea pregătirii în cadrul loturilor olimpice. Investiţia în viitor, în sportivii din centrele olimpice de juniori şi tineret, poate salva sportul românesc. E important ca sportul să devină prioritate naţională!”

În clasamentul general pe naţiuni, România a încheiat participarea la Tokyo 2020 pe locul 46, cu unul mai sus decât la ediţia de la Rio de Janeiro, din 2016, fiind depăşită de ţări precum Kosovo, Uganda, Georgia sau Bulgaria.

În acest moment, viitorul olimpismului în România pare a fi sumbru. Noua strategie naţională de relansare a sportului românesc, propusă de ministrul Eduard Novak arată bine pe hârtie şi pare a fi fundamentată temeinic, însă experienţa ultimelor cicluri olimpice nu dă motive de optimism. Paris 2024 e la doi ani şi jumătate distanţă, timp în care nu se mai pot aduce schimbări structurale majore şi ne vom baza probabil tot pe contingentul, uşor împrospătat, de la Tokyo 2020.

Până atunci însă, Team România se pregăteşte de Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing 2022, competiţie pentru care încă mai sunt puse în joc locuri în evenimente de calificare. E drept, România nu a excelat în sporturile de iarnă, motiv pentru care nu este deloc realist să aşteptăm nici măcar o medalie la ediţia chineză a competiţiei.