Revelaţia lui Niki: Accidentul de F1 care l-a determinat să revină în circuit, la începutul anilor 1980/ Lauda: „Motorul efectiv şi-a luat zborul” | VIDEO

În 1979, Niki Lauda îşi lua adio de la Formula 1, spunând - cu binecunoscuta sa carismă - că nu mai dorea să „gonească în cercuri”. Însă trei ani mai târziu, pilotul avea să revină în stil mare alături de principalul inamic al echipei Ferrari, pentru care concurase până la accidentul din 1979 – echipa McLaren.

Ce l-a determinat să ia această decizie? Tot un accident. Pentru o vreme, Lauda a cochetat cu scaunul de comentator sportiv.

„După doi ani în care am stat departe de volan, am fost întrebat dacă aş dori să mă întorc. La început, nu am fost interesat de propunere. În cei doi ani m-am ocupat de compania mea aeriană (Lauda Air – n.r.). Nu aveam nici cel mai mic interes pentru Forumula 1 (...) Şi într-o zi m-am dus la Monza, pe post de comentator, şi am asistat la un accident în ultima tură la McLaren, un accident în care şoferul s-a izbit atât de tare de parapet, încât întregul motor pur şi simplu şi-a luat zborul. Şi mi-am zis: «Perfect, bun, excelent!». Mi s-a schimbat întreaga mentalitate. După care, conincidenţă, am fost întrebat dacă vreau să conduc o maşină (...) Când conduci de atâta amar de vreme... Întreaga mea carieră ajunsese într-un punct mort, mă plictisisem, nu mai aveam parte de nicio provocare. Îmi dispăruse toată motivarea. Apoi m-am retras din circuit. Timp de doi ani nici măcar nu m-am uitat la vreo cursă. Şi apoi, subit, ceea ce am avut cândva în interiorul meu, nu ştiu cum să numesc sentimentul, a revenit”.

Riscul a fost adevăratul ADN al lui Niki Lauda. Aşa că pilotul, în 1982, a acceptat propunerea. Mai întâi, s-a trezit însă cu un contract „volatil” pe masă. 

„A trebuit să negociez. Argumentul celor de la Malboro (sponsorul principal al echipei McLaren – n.r.) a fost: «Nu vom şti cât de bun vei fi». Mi-au oferit un contract pentru trei curse. Dacă nu aveam să conduc cum trebuie, atunci contractul avea să se termine după cele trei ture. Le-am spus: «Bine, facem aşa. Şi am câştigat din prima cursă»”. 

Şi nu doar acea cursă. Peste doi ani, Lauda urca pe podium într-o baie de şampanie, câştiga al treilea şi ultimul său titlu de campion mondial.

Niki Lauda a câştigat admiraţia a întregi generaţii pentru fantasticul său talent pe pistă, câştigând două titluri cu Ferrari şi unul McLaren.

În spectaculoşii ani 70-80 ai secolului trecut, când bolizii de Formula 1 erau infinit mai puţin tehnologizaţi decât acum, iar victoria în curse ţinea în special de măiestria piloţilor, pe circuitele de curse se ducea o luptă acerbă între numeroşi aşi ai volanului. Niki Lauda a concurat în 171 de curse, câştigând 25 dintre ele.