"Românul căruia Arnold a venit să-i strângă mână la JO din 1992". Andru Nenciu scrie despre moartea campionului Gheorghe Guşet

Câte genuflexiuni eşti obligat să faci cu bara supraîncărcată în spate? Cât trebuie să-ţi asculţi soţia-antrenor pentru a te autodepăşi? Numai tu, Lorena, mai ştii. “El se ţine de cuvânt mereu. E un tip parolist. Un profesionist”, îmi spunea soţia şi antrenorea lui.

A ieşit un reportaj de o pagină. Tocmai descoperisem un om. Nu numai un mare sportiv. Un om care trăia pentru mişcare. Îmi promisese că va rămâne Fred Astaire din cuşcă până la 50 de ani. Îmi arătase cum îşi face omleta din 20 de ouă. Cum se bate cu greii lumii, ce circumferinţă a bicepsului avea, câţi interlopi a scos dintr-o discotecă din Braşov şi de ce făcea conexiuni între atletismul românesc de dinainte de Revoluţie şi cel de după. După două ore, eu şi colegul meu, Cosmin Moţei, ne-am ales şi cu o poză simpatică. O imagine care ilustra întreaga viaţă a atletului din Zalău. Cititorii? Cu o poveste mişto.

Mişto a fost şi viaţa lui, per total, în sport. Purta cu mândrie treningul cu România. Avea o vorbă bună pentru fiecare. Se făcea coadă în jurul lui în deplasările din Cupa Europei şi la tot felul de competiţii de afară. Antrenori, adversari, competitori de la alte probe îi cereau cu o voce timidă să se apropie pentru o poză. Pentru că era un tip charismatic. Natural. Mereu. Tonic. 

Citiţi continuarea materialului pe www.prosport.ro.

Citeşte şi: A murit Gheorghe Guşet, fost multiplu campion naţional şi balcanic la aruncarea greutăţii

Citeşte şi: Lovitura verii pe piaţa transferurilor: Juventus îl vrea pe Iniesta. Câţi bani au oferit italienii

Citeşte şi: Cum arată marele trofeul al turneului Roland Garros de la Paris, pentru care s-a luptat Simona Halep: Este realizat de cea mai veche casă de bijuterii din lume şi este protejat de un cufăr Louis Vuitton