Rusia îşi face propria Olimpiadă: iau naştere Jocurile Mondiale ale Prieteniei

Găzduirea propriilor evenimente a fost un subiect obişnuit de discuţie atunci când Rusia a fost înlăturată din sportul internaţional, cu un eveniment de înlocuire a Jocurilor Paralimpice de iarnă de la Beijing 2022 de la Khanty-Mansiysk, la care au participat cinci ţări, iar planurile continuă pentru organizarea unor Jocuri ale Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai (OCS), cu o potenţială ediţie inaugurală la Kazan.

Sportul internaţional a fost discutat la o şedinţă de guvern organizată de Putin, unde Matytsin a subliniat speranţele pentru ceea ce el a catalogat drept Jocuri Mondiale ale Prieteniei.

"Propunem să intensificăm practica organizării de competiţii într-un format deschis, cu invitaţia ţărilor partenere", a declarat Matytsin, potrivit site-ului oficial al Kremlinului, citat de insidethegames.

"Continuăm să îndeplinim instrucţiunile dumneavoastră [ale lui Putin] de a organiza Jocurile Mondiale ale Prieteniei în toamna anului 2024.

"Considerăm că este necesar să folosim la maximum resursele organizaţiilor publice şi de stat, atât ruseşti, cât şi internaţionale, pentru desfăşurarea cu succes a Jocurilor, care ar trebui să aibă loc în mod regulat în viitor".

Printre cei care au legătură cu organizarea evenimentului se numără Alexey Sorokin, fostul director executiv al Comitetului Local de Organizare a Cupei Mondiale de Fotbal din 2018, desfăşurată în Rusia.

Un eveniment multi-sportiv cunoscut sub numele de Jocurile Prieteniei a fost organizat în Uniunea Sovietică, cu participarea a opt dintre aliaţii săi în 1984, eveniment privit pe scară largă ca o alternativă la Jocurile Olimpice de la Los Angeles din 1984, din cauza boicotului condus de Moscova.

Acesta a urmat unui boicot condus de americani la Moscova 1980.

În 1986, Ted Turner, mogulul televiziunii americane şi fondatorul CNN, a lansat Jocurile Bunăvoinţei, care au fost considerate pentru scurt timp un rival serios al Jocurilor Olimpice.

Prima ediţie a avut loc la Moscova, iar ulterior au fost organizate la Seattle în 1990, Sankt Petersburg în 1994, New York în 1998 şi Brisbane în 2001, înainte de a fi anulate din cauza audienţelor scăzute la televiziune.

Pentru a încerca să evite noi boicoturi, Carta Olimpică a fost modificată în 1999 pentru a obliga toate Comitetele Olimpice Naţionale să trimită o echipă la Jocurile Olimpice de vară.

Guvernul Ucrainei a criticat dur recomandările actualizate ale CIO privind Rusia şi Belarus şi a ameninţat că va boicota calificările de la Paris 2024 la care participă sportivii lor şi că va retrage statutul federaţiilor naţionale care concurează împotriva lor.

CIO a afirmat că "nu este de competenţa guvernelor să decidă ce sportivi pot participa la ce competiţii internaţionale" şi a catalogat criticile la adresa poziţiei sale drept "deplorabile", însă opoziţia semnificativă faţă de includerea Rusiei şi a Belarusului în sport rămâne în special în Europa.

Criticii ruşi au susţinut că condiţiile stabilite sunt "discriminatorii", dar CIO insistă că a "găsit o cale de mijloc".

De asemenea, CIO a subliniat că nu a fost luată încă o decizie finală privind Paris 2024, dar federaţiile internaţionale au fost împărţite în ceea ce priveşte răspunsul lor la recomandările actualizate.

De la anunţul CIO, sporturi precum tir cu arcul, canotaj, ciclism, scrimă, judo, pentatlon modern, tir, skateboarding, tenis de masă, taekwondo, triatlon şi lupte au ridicat interdicţiile generale, dar atletismul, badmintonul, baschetul, echitaţia, escalada sportivă şi surfingul şi-au menţinut măsurile.

Putin a abordat situaţia în cadrul şedinţei de Guvern, susţinând că unii oficiali sportivi aduc prejudicii Mişcării Olimpice.

"Sportivii noştri participă la competiţii sportive internaţionale şi intenţionează să participe la diverse competiţii internaţionale", a declarat în cadrul reuniunii liderul rus, căruia CIO i-a retras anul trecut Ordinul Olimpic pe care îl primise în 2001.

"Acum nu voi vorbi despre ce şi cum fac în acest sens oficialii sportivi internaţionali, care adesea, din păcate, neglijează principiile olimpismului.

"Ei bine, Dumnezeu să-i binecuvânteze, ei nu fac decât să dăuneze acestei Mişcări Olimpice internaţionale".

Matytsin a discutat, de asemenea, despre ambiţiile pentru o ediţie inaugurală a Jocurilor BRICS, care va avea loc în Rusia în 2024, împreună cu partenerii Brazilia, India, China şi Coreea de Sud, şi a dezvăluit că 250 de atleţi ruşi vor concura la Jocurile de tineret ruso-chineze din Chongqing, care vor avea loc între 21 şi 27 mai.

"Situaţia de astăzi confirmă importanţa şi necesitatea consolidării în continuare a agendei sportive în cadrul asociaţiilor interstatale, cum ar fi CSI [Comunitatea Statelor Independente], OCS şi BRICS, care nu sunt supuse sancţiunilor şi restricţiilor din partea structurilor sportive internaţionale", a declarat el.