Sandu: Bucureştiul a fost ales gazdă din faza a treia a procesului de votare, învingând Budapesta

Procesul de votare a avut patru faze, una pentru finală şi semifinale, a doua pentru câte un meci din sferturile de finală şi trei din faza grupelor, a treia şi a patra pentru câte o partidă din optimile de finală şi trei din faza grupelor.

Bucureştiul a obţinut desemnarea ca gazdă a unui meci din optimi şi trei din faza grupelor încă din faza a treia, în care a avut drept contracandidat oraşul Budapesta. Două oraşe, Copenhaga şi Bucureşti, au fost stabilite în urma fazei a treia a procesului de votare, din patru candidate (Copenhaga/Stockholm, Bucureşti/Budapesta) grupate după un criteriu regional, potrivit lui Mircea Sandu.

De altfel, capitala României a fost al doilea oraş-gazdă anunţat de preşedintele UEFA, Michel Platini, după Copenhaga. Ulterior, în a patra fază a procesului de votare, şi Budapesta a primit dreptul de a organzia un meci din optimi şi trei din faza grupelor.

"S-a votat întâi organziatoarea finalei şi semifinalelor. Germania, Munchenul, s-a retras şi a rămas Londra singură. Am apaludat, adică am votat pur şi simplu deschis. Apoi au fost şapte oraşe pentru patru sferturi şi trei meciuri din grupă, au câştigat Baku, Sankt Petersburg, Roma şi Munchen. Au pierdut Budapesta, Cardiff şi Bruxelles. Apoi s-a votat pe regiuni, adică dintre cele două contracandidate, Suedia, Danemarca, s-a votat cine organizează optimi şi meciuri de grupă. A câştigat Danemarca, Allan Hansen este în comitetul executiv. Apoi s-a supus votului pe zona centru-est, Bucureşti şi Budapesta, a câştigat detaşat Bucureştiul, eu fiind membru în Comitetul Executiv. Apoi toate cele care nu au ieşit la celelalte voturi au rămas pentru celelalte şase locuri pentru optimi şi trei meciuri din grupă. Au câştigat Amsterdam, Bruxelles, Budapesta, Glasgow, Bilbao şi Dublin. Au rămas afară Suedia, cu Stockholm, care era foarte bine clasată, era chiar înaintea noastră ca punctaj, cu o zecime. A rămas Cardifful, au rămas afară stadioane mari", a explicat Sandu, la Dolce Sport.

Bucureştiul a fost desemnat, vineri, la Geneva, de membrii Comitetului Executiv al UEFA, să găzduiască, pe Arena Naţională, patru meciuri, trei din faza grupelor şi unul din optimile de finală, în cadrul turneului final al Campionatului European de fotbal din 2020, alături de alte 12 oraşe.

Oraşele ce vor organiza partide din cadrul Euro-2020 sunt următoarele:

- Finala şi semifinalele - Londra (Anglia);

- Un meci din sferturile de finală şi trei din faza grupelor - Munchen (Germania), Baku (Azerbaidjan), Sankt Petersburg (Rusia), Roma (Italia);

- Un meci din optimile de finală şi trei din faza grupelor - Copenhaga (Danemarca), Bucureşti (România), Amsterdam (Olanda), Dublin (Irlanda), Bilbao (Spania), Budapesta (Ungaria), Bruxelles (Belgia), Glasgow (Scoţia).

Dacă echipa naţională a României va reuşi calificarea la CE din 2020, două dintre partidele tricolorilor din faza grupelor se vor disputa la Bucureşti.

Niciuna din cele 13 ţări alese prin vot de Comitetul Executiv al UEFA nu se va califica direct la Euro-2020. Toate reprezentativele din Europa vor fi împărţite în zece grupe de calificare, din care la turneul final vor merge ocupantele primelor două poziţii.

Alte patru selecţionate vor obţine biletele pentru Campionatul European prin intermediul Ligii Naţiunilor, noua competiţie UEFA care va debuta în toamna anului 2018.

În decembrie 2012, UEFA a decis să organizeze, sub sloganul "EURO pentru Europa", un turneu final de-a lungul întregului continent, pentru a marca 60 de ani de la prima ediţie a Campionatului European, care a avut loc în 1960.