Un român a cucerit medalie la una dintre ediţiile Jocurilor Olimpice de la Londra, deşi România nu a participat

La 21 iulie 1908 când Somodi a obţinut locul doi la Olimpiada din Londra cu o săritură de 1.88 m, era component al clubului clujean KEAC (Kolozsvári Egyetemi Athlétikai Club), iar Transilvania făcea parte din Imperiul Austro-Ungar.

Prima participare oficială a sportului românesc a fost în 1924 la cea de- a VIII-a editie a Jocurilor Olimpice de la Paris, care a însemnat şi prima medalie din istoria olimpică a sportului românesc, obţinută de echipa de rugby, care s-a clasat pe locul al III-lea.

De aceea, în 1908, nici nu s-a pus problema ca România să participe la JO de la Londra.

Somodi a făcut studiile la Colegiul reformat din Cluj şi aici a avut şi primul contact cu atletismul si patinajul. La concursul Asociaţiei Clujene de Patinaj (Kolozsvári Korcsolyázó Egylet) din 29 ianuarie 1899 a câştigat premiul pentru categoria copii. În primăvara anului 1903 a participat la concursul regional din Debrecen, unde a obţinut medalia de aur la săritura în lungime.

În acelaşi an, pe data de 13 iunie câştigă şi concursul elevilor reformaţi la probele de alergare, săritură în lungime (cu 602 cm) şi săritură în înălţime (cu 172 cm). La vârsta de 20 de ani a câştigat campionatul Ungariei la săritură în lungime sub culorile asociaţiei BEAC (Budapesti Egyetemi Atlétikai Club = Clubul Atletic Universitar Budapesta).

La 21 iulie 1908 obţine locul doi la olimpiada din Londra cu o saritură de 188 cm şi în acelaşi an a câştigat campionatul Ungariei cu 184 cm, de data aceasta ca membru al clubului clujean KEAC (Kolozsvári Egyetemi Athlétikai Club). Doctor jurist, a fost procurorul oraşului Cluj, iar după cariera sportivă activă a fost un conducător al vieţii atletice clujene. La începutul anilor 1930 a fost distins de catre regele Carol II pentru activitatea sa pedagogică şi pentru rezultatele elevilor săi.

La ediţia din 1948 a Olimpiadei din Londra, România (pe atunci RPR) alături de celelalte state sovietice nu au participat ca un boicot la adresa SUA.

Ştefan Somodi (n. 22 august 1885, d. 8 iunie 1963, Cluj) a fost un mare atlet român.

El a fost primul clujean laureat cu medalia de argint la Olimpiada de la Londra 1908.

Biografie
Istoria sportului clujean cuprinde peste 150 de ani. Unul dintre cei mai mari sportivi al oraşului nostru a fost Stefan Somodi, atletul care a câştigat medalia de argint la jocurile olimpice de la Londra din anul 1908. La aproape o sută de ani de la câştigarea medaliei olimpice este de datoria noastră să rememorăm aceste momente victorioase şi să-i cinstim memoria.

A studiat la Colegiul reformat din Cluj unde a luat contactul cu atletismul si patinajul. La concursul Asociaţiei Clujene de Patinaj (Kolozsvári Korcsolyázó Egylet) din 29 ianuarie 1899 a câştigat premiul pentru categoria copii. În primăvara anului 1903 a participat la concursul regional din Debrecen, unde a obţinut medalia de aur la săritura în lungime. În acelaşi an, pe data de 13 iunie căştigă şi concursul elevilor reformaţi la probele de alergare, săritură în lungime (cu 602 cm) şi săritură în înălţime (cu 172 cm). La vârsta de numai 20 de ani a câştigat campionatul Ungariei la săritură în lungime sub culorile asociaţiei BEAC (Budapesti Egyetemi Atlétikai Club = Clubul Atletic Universitar Budapesta).

La 21 iulie 1908 obţine locul doi la olimpiada din Londra cu o saritură de 188 cm şi în acelaşi an a câştigat campionatul Ungariei cu 184 cm, de data aceasta ca membru al clubului clujean KEAC (Kolozsvári Egyetemi Athlétikai Club).

Doctor jurist, a fost procurorul oraşului Cluj, iar după cariera sportivă activă a fost un conducător al vieţii atletice clujene. La începutul anilor 1930 a fost distins de catre regele Carol II pentru activitatea sa pedagogică şi pentru rezultatele elevilor săi.

Olimpiada din Londra 1908 a fost cea in care un roman a concurat sub steagul Ungariei, intrucat Transilvania facea parte din Imperiul Austro-Ungar. Stefan Somodi, pe numele sau, a reusit sa termine al doilea la proba de sarituri in inaltime. Tot acum, distanta pe care competitorii trebuiau sa alerge la maraton a fost stabilita la 42 de kilometri. Un lucru interesant este faptul ca la alergari 400 de metri, Halswelle, din Marea Britanie, a fost singurul concurent, intrucat ceilalti hotarasera sa nu participe din cauza unei decizii de a-l descalifica pe unul dintre ei. Alte noi sporturi sunt introduse, precum polo, rackets sau tenis in sala.

(Material realizat de Romeo Chiriac, romeo@mediafax.ro)