Veniturile globale din sport vor ajunge la 145,3 miliarde de dolari în următorii patru ani

În ciuda climatului economic dificil, industria sportului şi-a continuat creşterea, evenimentele sportive importante bucurându-se de o popularitate fără precedent. Acoperirea media a evenimentelor sportive s-a îmbunătăţit de asemenea ca urmare a progreselor în tehnologia informaţiei.

Companiile de televiziune, cluburile sportive, federaţiile internaţionale, precum şi vedetele sportive, încep să utilizeze din ce în ce mai mult social media pentru a comunica cu fanii şi a oferi o experienţă participativă mai bună spectatorilor în timpul competiţiilor.

Sponsorii rămân doritori să finanţeze evenimentele sportive şi cluburile ca parte a mixului lor de marketing, iar acum utilizează instrumente din ce în ce mai sofisticate de analiză a datelor pentru a înţelege mai bine pieţele lor ţintă şi a măsura randamentul investiţiilor în publicitatea din domeniul sportului.

Raportul PwC privind piaţa sportivă globală intitulat "Changing the game: The Outlook for the Global Sports Market to 2015" oferă o prognoză a evoluţiei veniturilor din sport la nivel global şi regional până în 2015.

În următorii patru ani, veniturile din sport la nivel global vor creşte la 145,3 miliarde de dolari americani, de la 118 miliarde estimate în 2011, ceea ce va însemna o rată medie de creştere agregată de 3,7 la sută, ca urmare a redresării economice, a revenirii publicităţii televizate, migrarea continuă a sporturilor către sistemul payTV, precum şi a reluării de către companiile auto şi a celor din sectorul financiar a sponsorizărilor sportive.

America de Nord va rămâne cea mai mare piaţă sportivă din lume în următorii 4 ani, urmată de regiunea EMEA (Europa, Orientul Mijlociu şi Africa), apoi de piaţa asiatică. În schimb, America Latină va rămâne cea mai mică piaţă sportivă.

Ceea ce devine din ce în mai clar pe parcursul actualei crize economice este că balanţa puterii economice se schimbă, făcându-se din ce în ce mai tare simţită ascensiunea Asiei, iar acest lucru va duce la o sporire a globalizării şi în domeniul sportului, pe măsură ce cluburile şi federaţiile vor căuta să-şi sporească veniturile provenite de la clasa de mijloc aflată în creştere în toate statele emergente.

Creşterea pieţelor sportive din ţările BRIC (Brazilia, Rusia, India şi China) a depăşit cu mult ritmul global de creştere în perioada 2006-2010, dar în următorii 5 ani acest ritm de creştere se va tempera.

"America de Nord este în continuare cea mai mare piaţă sportivă din lume, iar ritmul său de creştere îl va depăşi atât pe cel al pieţei asiatice, cât şi al regiunii EMEA. Deşi balanţa de putere economică se schimbă în favoarea unor pieţe emergente care vor organiza evenimente majore în următorii ani, există încă multiple oportunităţi de creştere chiar şi pe pieţele mature", a explicat într-un comunicat de presă, Ionuţ Simion, Partener, Consultanţă Fiscală şi Juridică în cadrul PwC România.

America Latină va avea cea mai rapidă rată medie anuală de creştere cu 4,9 la sută, în principal ca urmare a organizării Cupei Mondiale de Fotbal în Brazilia în 2014, urmată de piaţa nord-americană care va înregistra un ritm mediu de creştere de 4 la sută până în 2015. Regiunea Europei, Orientului Mijlociu şi Africii se estimează că va avea cel mai scăzut nivel de creştere a veniturilor sportive, de doar 2,9 la sută anual, ca urmare a contextului economic dificil al regiunii. Cu toate acestea, în 2012 şi 2014 vor exista creşteri conjuncturale peste medie ca urmare a organizării Olimpiadei de vară la Londra, precum şi a Campionatului European de Fotbal în Polonia şi Ucraina anul viitor, în vreme ce în 2014 este anunţată Olimpiada de iarnă de la Soci şi Jocurile Commonwealthului la Glasgow.

Veniturile provenind la spectatori reprezintă în prezent cea mai mare sursă de venituri pentru piaţa globală a sportului, generând 32,6 la sută din veniturile totale (44,7 miliarde de dolari la orizontul anului 2015) şi sunt sursa cheie de încasări în regiunile în care urmărirea evenimentelor sportive pe viu este o componentă importantă a culturii populare. Cu toate acestea, veniturile provenind din tichete de acces vor înregistra cea mai înceată creştere medie anuală de doar 2,5 la sută între 2011 şi 2015. În ciuda faptului că apetitul fanilor pentru competiţii urmărite live va continua să crească şi multe competiţii majore de desfăşoară cu casa închisă, există preocupări cu privire la echilibrul între competiţia sportivă şi divertismentul de masă, ceea ce a dus la creşterea preţului biletelor, transformând unele competiţii sportive în evenimente dedicate exclusiv păturilor sociale cu venituri ridicate.

În mod paradoxal, anumite reglementări în domeniu s-ar putea să ducă la creşterea veniturilor din acest segment de piaţă. În Europa, regulile UEFA în ceea ce priveşte fair-play-ul financiar forţează cluburile să-şi maximizeze veniturile din bilete ceea ce va duce la construcţia unor stadioane mai mari. Schimbarea formatului competiţiilor sportive este de asemenea o reţetă care a fost încercată pentru a le face atractive pentru noi categorii de public. Acest lucru este reliefat de ascensiunea rugbiului în şapte în ţările africane şi a cricketului în formula T20. Statele, conştiente de atractivitatea marilor competiţii sportive, concurează pentru organizarea de astfel de evenimente care pot genera câştiguri de imagine şi pot duce la creşterea numărului turiştilor străini.

Generând 28,8 la sută din veniturile sportive totale, sponsorizările vor înregistra o creştere medie anuală de 5,3 la sută până în 2015, însumând venituri totale de 45,3 miliarde de dolari, sumă împărţită în mod egal între regiunile analizate. Departamentele de marketing vor percepe sponsorizările drept oportunităţi cheie pentru a-şi atinge publicul ţintă. În ultima vreme s-a observat revenirea marilor sponsori din domeniul serviciilor financiare, iar eliminarea restricţiilor din Statele Unite a dus la încheierea de contracte de sponsorizare semnificative între producătorii de alcool şi cluburile sportive. Cu toate acestea, structura sponsorizărilor s-a modificat. Miza acestora nu mai este vizibilitatea brandului, cât crearea unor legături emoţionale între brand şi baza de fani şi de angajaţi, obiectiv facilitat de progresele în domeniul tehnologiilor digitale. Sponsorii integrează social media în strategiile lor publicitare şi prin intermediul acestora analizează informaţii din ce în ce mai sofisticate cu privire la consumatorii lor, fiind astfel capabili să-şi adapteze mesajele pentru fiecare segment de consumatori şi să le adapteze pentru fiecare platformă de comunicare. Provocarea este de a măsura cât mai eficient randamentul investiţiei în publicitate.

Drepturile de difuzare reprezintă a treia categorie de venituri pentru industria sportului şi generează 24,1 la sută din încasările globale, fiind totodată al doilea cel mai rapid segment de piaţă cu o rată medie anuală de creştere de 3,8 la sută. Veniturile din drepturile de difuzare vor înregistra o creştere de la 29,2 miliarde de dolari în 2010 la 35,2 miliarde în 2015. Cu toate acestea, aceste creşteri maschează fluctuaţiile semnificative înregistrate în anii în care se desfăşoară competiţiile sportive majore aşa cum sunt Olimpiadele şi Cupa Mondială de fotbal.

Drepturile de televizare asigură în continuare cea mai mare parte a veniturilor din drepturile de difuzare, însă utilizarea altor medii precum internetul şi terminalele mobile pot completa experienţa de participare a fanilor la competiţiile sportive. Utilizarea inteligentă a reţelelor de socializare poate adăuga valoare relaţiei dintre televiziuni şi fani, iar multe companii de televiziune au investit în portaluri interactive.

Folosirea şi impactul tehnologiei reprezintă una dintre provocările majore pentru industria media, aceea că telespectatorii se aşteaptă să acceseze programele, inclusiv cele sportive, în mod gratuit atât în mediul digital, cât şi analog, deşi sunt pregătiţi să plătească pentru acces la conţinut în exclusivitate. Acest lucru pune deţinătorii de drepturi de difuzare într-o postură avantajoasă în acest moment. Însă, într-o lume din ce în ce mai digitalizată, deţinătorii de drepturi de difuzare se străduiesc să păstreze controlul asupra accesului la conţinutul sportiv.

Veniturile din merchandising rămân cea mai mică sursă de venituri pentru industria sporturilor, generând 14,5 la sută din încasările globale. Cu toate acestea, în anumite regiuni, aşa cum este America de Nord, merchandisingul însumează peste un sfert din încasări. Creşterea veniturilor din merchandising este strâns legată de evoluţia consumului la nivel general, iar per ansamblu creşterea medie anuală va fi de 2,6 la sută, ajungând la o sumă totală de 20,1 miliarde de dolari în 2015, faţă de 17,6 miliarde în 2010.

Într-o lume din ce în ce mai instabilă atât din punct de vedere politic, cât şi economic, industria sportului va fi marcată de următoarele evoluţii:

- Creşterea va proveni în principal din pieţele emergente, ţările BRIC şi cele din Orientul Mijlociu care vor continua să ofere posibilităţi de dezvoltare comercială atât pentru evenimentele sportive locale, cât şi pentru cele internaţionale.

- Sponsorii vor solicita instrumente de măsurare a eficienţei investiţiei în publicitate din ce în ce mai sofisticate.

- Asociaţiile sportive vor introduce noi reglementări pentru a controla costurile şi nivelul de îndatorare al cluburilor pentru a crea un model de afaceri sustenabil pentru generaţiile viitoare.

- Asociaţiile sportive trebuie să găsească echilibrul dintre necesităţile comerciale din ce în ce mai mari cu care se vor confrunta cluburile sportive şi menţinerea integrităţii şi imprevizibilului competiţiilor sportive, elementele care fac aceste evenimente atât de interesante pentru suporteri.

"În întreaga lume observăm o convergenţă din ce în ce mai mare dintre sport şi industria divertismentului, având în vedere că ambele sectoare sunt afectate de ascensiunea noilor tehnologii digitale, care modifică felul în care ne petrecem timpul liber. Iar acest nou mediu digital contribuie semnificativ la globalizarea industriei sportului în ansamblu şi a diferitelor discipline sportive în parte", a menţionat Ionuţ Simion în comunicatul PricewaterhouseCoopers.

(Material realizat de Marius Ţone, marius.tzone@mediafax.ro)