10% dintre români suferă de sindromul intestinului iritabil

Sindromul Intestinului Iritabil (SII) este definit ca o afecţiune digestivă episodică şi funcţională caracterizată prin dureri abdominale, balonare sau tulburări ale tranzitului digestiv (constipaţie şi/sau diaree). Factorii care favorizează apariţia SII sunt alimentaţia dezechilibrată, stresul cotidian, călătoriile, stilul de viaţă nesănătos, cum ar fi fumatul, consumul excesiv de alcool sau activitatea fizică redusă, a spus directorul Institutului de Gastroenterologie şi Hepatologie Fundeni, profesor doctor Mircea Diculescu.

Pe lângă afectarea calităţii vieţii, SII are impact asupra sistemului sanitar în ceea ce priveşte costurile medicale şi în utilizarea resurselor, 25% dintre pacienţii care se prezintă la specialiştii gastroenterologi, fiind pacienţi cu sindromul intestinului iritabil. Investigaţiile pentru excluderea suspiciunii altor boli organice sunt costisitoare, iar tratamentul este de lungă durată.

În ultimii 50 de ani, frecvenţa SII a crescut, mai ales în ţările în care dieta zilnică se bazează pe mâncăruri procesate. SII se întâlneşte de două-trei ori ori mai des la femei decât la bărbaţi şi se manifestă predominant la vârste cuprinse între 20 şi 40 ani.

În 2009, World Gastroenterology Organization a creat un ghid de evaluare şi tratament, o sinteză a tuturor studiilor clinice efectuate privind SII şi un chestionar pentru a ajuta medicii în diagnosticarea acestui sindrom. SII este dificil de diagnosticat, deoarece nu există cauze organice clare.

În contextul general al disconfortului digestiv (deoarece SII reprezintă un disconfort digestiv sever apărut periodic şi cu o anumită durată), compania Danone a coordonat un studiu care a evaluat frecvenţa şi intensitatea tulburărilor digestive şi a obiceiurilor alimentare în 15 ţări, pe un eşantion format din 9.700 de persoane cu vârste cuprinse între 18 şi 70 de ani, majoritatea femei. Ancheta ilustrează frecvenţa mare a disconfortului digestiv în multe ţări şi faptul că acesta afectează 50% dintre persoanele chestionate şi, totodată, a arătat că există sute de milioane de oameni care suferă, fără a merge la doctor şi fără a fi conştienţi că aceste tulburări pot fi tratate.

În România, dintre persoanele chestionate, 71,1% se plâng de balonare, 37,9% de constipaţie, iar 22,3% de flatulenţă. Cauzele apariţiei balonării, una dintre manifestările curente ale disconfortului digestiv, sunt: obiceiuri alimentare nesănătoase 36,8%, ingerarea prea rapidă a mâncării 49,3 % şi stresul 34%.

Ancheta a cercetat şi situaţiile în care apar aceste simptome: 87,5% dintre respondenţi au declarat că simptomele apar în general după masă, în cazul a 26,7% dintre ei ori de câte ori sunt stresaţi, iar 29,5% dintre aceştia au declarat că simptomele apar după weekend, ca rezultat al meselor copioase.

S-a dovedit faptul că, pe termen lung, disconfortul digestiv influenţează negativ calitatea vieţii. Astfel, 67,7% dintre cei chestionaţi au declarat că se simt inconfortabil, 23,3% sunt într-o stare de nervozitate, iar 16,3% nu se simt bine în propriile haine. 27,1% dintre respondenţi se simt obosiţi, iar 23,3% se simt graşi.

World Gastroenterology Organization (WGO) - Organizaţia Mondială de Gastroenterologie creată în 1958, este o federaţie de societăţi naţionale şi asociaţii regionale de gastroenterologie.