STUDIU   120 ani? Ce spui de 20,000 ani? Oamenii de ştiinţă au aflat cât ar putea să trăiască oamenii dacă s-ar apela la inginerie genetică

V-aţi imaginat vreodată cum ar fi să trăiţi până la 1.000 de ani? Sau chiar până la 20.000 de ani? Ei bine, un expert în îmbătrânire crede că acest lucru ar putea fi posibil în viitor, cu ajutorul ingineriei genetice.

Potrivit Popular Mechanics, prin introducerea sau eliminarea unor gene specifice, ar fi posibil să se creeze oameni cu o capacitate regenerativă mai mare, cu un sistem imunitar mai puternic, cu un metabolism mai eficient şi cu o protecţie mai bună împotriva stresului oxidativ.

Astfel, ar putea fi posibil să se depăşească limita actuală de longevitate umană, care este estimată la aproximativ 120 de ani.

Dar João Pedro de Magalhães este profesor de biogerontologie moleculară la Institutul de Inflamaţie şi Îmbătrânire al Universităţii din Birmingham, Marea Britanie. El a vorbit cu revista Scientific American despre instrumentele necesare pentru a influenţa în mod radical procesul de îmbătrânire umană. Şi nu se gândeşte doar la câştigarea a câţiva ani în plus, ci la adăugarea a mii de ani la durata de viaţă a oamenilor.

Tot ce trebuie, spune el, este o tehnologie nouă - care încă nu a fost creată - care să poată elimina îmbătrânirea la nivel celular, să repare ADN-ul şi să reprogrameze celulele pentru un proces de îmbătrânire drastic diferit.

,,Ipoteza mea este că avem un set foarte complicat de programe asemănătoare unui computer în ADN-ul nostru, care ne transformă într-un om adult”, a declarat el pentru Scientific American. ,,Dar poate că unele dintre aceste programe, pe măsură ce continuă în viaţa ulterioară, devin dăunătoare”.

Magalhães spune că cheia nu este atât să găsim următorul medicament - deşi, cu siguranţă, medicina a îmbunătăţit semnificativ durata de viaţă şi a ajutat la eliminarea unora dintre principalele cauze de deces. El crede că intervenţia medicală necesară pentru aceste vieţi extrem de lungi va necesita găsirea unei modalităţi de a elimina îmbătrânirea la nivel celular prin reprogramearea celulelor şi genelor critice pentru procesul de îmbătrânire.

Cercetările sale s-au concentrat până acum pe animale care par să depăşească performanţele speciilor similare. Acestea includ animale precum Balena de Groenlanda - cu durata sa de viaţă de 200 de ani - şi şobolanul-toupee - care poate trăi 30 de ani, în timp ce rozatoarele similare trăiesc doar câţiva ani.

,,Animalele longevive diferite, cum ar fi oamenii, balenele şi elefanţii, trebuie să facă faţă aceloraşi probleme, cum ar fi cancerul, dar folosesc diferite trucuri moleculare pentru a-şi atinge longevitatea”, a spus Magalhães.

,,La balene, se pare că au o capacitate de regenerare mult mai bună a ADN-ului”. El citează gena P53 şi capacitatea sa de suprimare a cancerului ca fiind importante pentru această durată lungă de viaţă şi spune că ar putea exista şi alte gene pe care trebuie să le vizăm.

Deşi adăugarea unor medicamente noi - rapamicina a demonstrat că prelungeşte viaţa animalelor cu până la 15% - are un impact, obţinerea duratelor de viaţă sălbatice de 1.000 până la 20.000 de ani ar necesita celule care nu îmbătrânesc.

Pentru a afla cum să oprim procesul de îmbătrânire celular în loc, oamenii trebuie să fie puţin mai mult ca un şobolan-toupee.

,,În ceea ce priveşte rezistenţa la cancer şi probabil îmbătrânirea în general, este capacitatea lor de a răspunde şi de a repara deteriorarea ADN-ului”, a spus el, adăugând că el crede că îmbătrânirea este mai mult o problemă de software decât de hardware.

Magalhães crede, cel puţin în teorie, că oamenii pot avea intervenţii radicale care să rescrie software-ul genetic şi să reproiecteze biologia umană “pentru a întârzia sau chiar inversa îmbătrânirea. În practică, este dificil, dar în teorie, cred că există un potenţial uriaş”.

Prin uriaş, el înseamnă cam la fel de uriaş cum vă puteţi imagina.

,,De fapt, am făcut nişte calcule acum câţiva ani şi am constatat că dacă am putea vindeca îmbătrânirea umană, durata medie de viaţă a oamenilor ar fi de peste 1.000 de ani”, îi spune el revistei Scientific American.

,,Durata maximă de viaţă, fără accidente şi moarte violentă, ar putea fi de până la 20.000 de ani”.

Tot ce trebuie, recunoaşte Magalhães, este să reproiectăm biologia noastră pentru a elimina cancerul şi a evita acţiunile dăunătoare ale codului nostru genetic. El crede că vom ajunge acolo într-o zi. Rămâne să vedem dacă are dreptate.