23 septembrie 1846: Este descoperită planeta Neptun

Descoperirea lui Neptun a fost rezultatul unei colaborări între doi astronomi, unul francez şi unul britanic, care au folosit metode matematice pentru a prezice existenţa şi poziţia planetei. Aceştia au fost Urbain Le Verrier şi John Couch Adams, care au calculat orbita lui Neptun pe baza perturbaţiilor observate în orbita lui Uranus, cauzate de atracţia gravitaţională a unei planete necunoscute. Cei doi astronomi au trimis scrisori cu predicţiile lor către diferite observatoare astronomice, dar nu au primit multă atenţie sau sprijin.

În cele din urmă, la data de 23 septembrie 1846, astronomul german Johann Gottfried Galle a primit scrisoarea lui Le Verrier şi a decis să caute planeta în aceeaşi seară, folosind telescopul Observatorului din Berlin. Cu ajutorul unui student, Heinrich d'Arrest, Galle a comparat cerul cu o hartă a stelelor şi a observat o stea care nu apărea pe hartă. Aceasta era de fapt planeta Neptun, care se afla la mai puţin de un grad de poziţia indicată de Le Verrier. Astfel, Neptun a fost descoperită oficial şi confirmată ca o nouă planetă a sistemului solar.

Descoperirea lui Neptun a fost considerată o mare realizare a astronomiei şi a matematicii, dar şi o sursă de controverse între francezi şi britanici, care îşi revendicau prioritatea şi meritele. În prezent, se recunoaşte că atât Le Verrier cât şi Adams au contribuit la descoperirea lui Neptun, dar că Le Verrier a avut un rol mai important în comunicarea şi confirmarea predicţiilor sale. De asemenea, se recunoaşte că alţi astronomi au observat Neptun înainte de 1846, dar nu l-au identificat ca o planetă. De exemplu, Galileo Galilei l-a văzut în 1612 şi 1613, dar l-a confundat cu o stea fixă.