STUDIU   Acum 150,000 ani, omul modern convieţuia cu alte cinci specii de oameni

Oamenii moderni arhaici au convieţuit cu alte şapte specii umane

Omul modern (Homo Sapiens) are o existenţă îndelungată ca specie - 300,000 de ani. Dar cea mai mare parte a existenţei sale a petrecut-o în stadiu primitiv, convieţuind cu alte specii care n-au reuşit să supravieţuiască în lupta cu Mama Natură. Sau chiar în lupta cu omul modern. 

Iar Homo sapiens, încă de când exista în forma sa arhaică din punct de vedere anatomic, a convieţuit pe Pământ cu alte şapte specii umane de la apariţia sa până în urmă cu câteva zeci de mii de ani. 

• Homo erectus (a apărut acum 2 milioane de ani şi a dispărut acum 117.000 ani)
• Homo ergaster (a apărut acum 2 milioane de ani şi a dispărut acum 117.000 ani)
• Homo floresiensis (a apărut acum 100,000 ani şi a dispărut acum 50,000 ani)
• Homo heidelbergensis  (a apărut acum 600,000 ani şi a dispărut acum 200,000 ani)
• Homo naledi (a existat acum 300,000 - 200,000 ani)
• Homo denisovensis  (a apărut acum 400,000 ani şi a dispărut în urmă cu 30,000 - 14,000 ani)
• Homo neanderthalensis (au apărut acum 430,000 ani şi au dispărut în urmă cu 30,000 ani) 

Numai o singură specie de oameni a reuşit să evolueze şi să domine planeta, avansând tehnologic atât de mult încăt că în prezent are capacitatea să distrugă toată viaţa de la suprafaţă. 

Dar cine erau celelalte specii care au existat cândva? 

Istoricul Yuval Noah Harari declara în cartea sa Homo Sapiens - O scurtă istorie a omenirii că oamenii moderni provin dintr-o mare familie gălăgioasă, cu veri şi fraţi demult dispăruţi. 

Familia despre care vorbeşte este Hominidae,din ordinul Primatelor şi clasa Mamiferelor, care cuprinde nu doar oameni, ci şi gorile, cimpanzei şi urangutani, dar şi strămoşi comuni demult dispăruţi din care provin.

Potenţialii strămoşi comuni ar fi fost Proconsul, Sivapithecus, Sahelanthropus, Orrorin şi Dryopithecus, specii de primate care au trăit în Miocen, în urmă cu 5-20 milioane de ani. Astfel, antropologii atenţionează că este eronat să se creadă că oamenii au evoluat din cimpanzei, având doar grade de rudenie cu aceştia. 

După Miocen, a urmat Pliocen, apoi Pleistocenul care a început acum 3 milioane de ani şi s-a încheiat acum 11,000 ani.

Pleistocenul este epoca geologică remarcabilă în care oamenii arhaici din genul Homo au apărut în Africa şi s-au răspândit în întreaga Afro-Eurasia, sfârşindu-se cu răspândirea oamenilor moderni în afara Africii, precum şi cu dispariţia tuturor celorlalte specii umane. 

Pleistocenul a fost urmat de Holocen acum 11,000 ani, fiind considerată epoca geologică de glorie a omului modern (Homo Sapiens) care şi-a creat propria civilizaţie, marcând începutul Antropocenului în 1945, de la apariţia primei bombe nucleare. 

Potrivit unui articol publicat de Star Insider şi preluat de MSN, din strămoşii comuni au evoluat mai multe specii, grupate în două genuri - Australopitecii şi Homo. Homo sau hominizii au descins din australopiteci. 

Australopithecus afarensis, din genul Australopithecus - cunoscut după scheletul lui Lucy ce a fost descoperit în Etiopia, în 1974, a trăit acum 3,7 milioane de ani, în estul Africii.

Indivizii acestei specii erau similari cu cimpanzeii de azi, având creier mult mai mic, dar având mers biped, înălţime medie între 96 şi 165 cm şi o greutate de 25-64 kg.

Dieta sa era vegetariană, constituită din fructe, alune, ciuperci şi rădăcini. Sunt indicii că ar fi folosit pietrele pentru a sparge coaja dură la fructe, în aceeaşi manieră cum o fac cimpanzeii, dar şi pentru a consuma carne din animale mici ce erau vânate. 

Australopithecus africanus - cu o înălţime medie de 138 cm şi greutate de 41 kg, Australopithecus africanus era anatomic similar cu Australopithecus afarensis, având trăsături comune cu cele ale omului modern şi ale maimuţelor, dar avea un craniu rotund cu un creier mai mare şi dinţi mai mic, braţe lungi, numai ideale pentru căţărat în copaci, dar şi mers biped. 

Pentru o lungă perioadă, antropologii au crezut că era o specie de vânători.

Dar în prezent, este cunoscut că dieta sa era compusă în mare din fructe, plante, nuci, seminţe, rădăcini, ouă de păsări, chiar şi insecte. 

Fosilele unui copil de Australopithecus africanus, numit Copilul Taung, au fost găsite  în 1924, fiind prima dovadă că oamenii au evoluat în Africa. După ce prof. Raymond Dart a descris-o şi a numit specia Australopithecus africanus (însemnând maimuţa de sud a Africii), a durat mai mult de 20 de ani pentru ca comunitatea ştiinţifică să accepte Australopithecus ca membru al arborelui genealogic uman.

Homo habilis (Omul îndemânatic), din genul Hominidae - a fost prima specie din genul Homo. A evoluat din australopiteci, trăind în sudul şi estul Africii acum 2,3 milioane de ani. Aveau un aspect mai fin şi mai rotunjit în comparaţie cu cel al australopitecilor şi un creier mai mare.

A fost prima specie umană care a avut dietă alimentară care includea şi carne. Aceşti hominizi vânau animale mici şi ciopleau pietre pentru a le folosi pe post de arme cu care să le omoare, dar şi ca unelte pentru a le jupui pielea şi blana. 

Homo rudolfensis - nu s-au găsit prea multe fosile. Un singur craniu din această specie a fost descoperit în Kenya, dar indică că avea creierul mai mare decât hominizii din specia Homo habilis. Au trăit acum 1,7 milioane de ani, coexistând cu Homo habilis şi Homo erectus. 

Homo erectus (Omul ridicat) - s-au găsit numeroase fosile ale unor indivizi din această specie, datând cu 1,8 milioane de ani. A migrat în nordul Africii,  fiind apoi prima specie care a părăsit continentul african, căci s-a răspândit în Orientul Mijlociu şi Apropiat, în India de azi, în Asia Centrală şi în Orientul Îndepărtat. Chinezii îl consideră drept principalul lor strămoş. 

Indivizii din această specie erau mai înalţi decât predecesorii lor, aveau dimţii mai mici, creierul mai mare, braţe mai scurte şi picioare mai lungi, având înălţime medie de 150 cm, deşi au fost şi fosile ale unor indivizi ce aveau o înălţime de 180 cm.

Greutatea medie era de 68 kg. Este prima specie de hominid ce ar putea fi recunoscut uşor de omul modern, acesta neavând blană ca predecesorii săi. 

Sunt dovezi că a fost prima specie care a utilizat focul pentru gătit şi care a învăţat să scrijelească însemne cu piatra. A dispărut acum 100,000 ani, fiind specia umană cu cea mai îndelungată existenţă din istoria planetei.

Homo ergaster- a trăit în sud-estul Africii, acum 1,9 milioane de ani. Deşi aveau dietă alimentară similară cu cea a lui Homo erectus, aceşti hominizi erau mai slabi. Puteau confecţiona unelte şi arme. 

Homo floresiensis - a trăit în insula Flores, din Indonezia, în urmă cu 100.000 ani.  Erau mai scunzi decât oamenii moderni din cauza penuriei de resurse, consumând mai puţin.

Harari scrie în cartea menţionată mai sus că hominizii din specia Homo erectus au emigrat dinspre continentul asiatic pe această insulă indoneziană când nivelul Oceanului Pacific era mai scăzut.

Nereuşind să se întoarcă înapoi după ce nivelul oceanului a crescut, hominizii s-au adaptat şi au suferit transformări, devenind mai scunzi. Erau însă vânători fioroşi, folosindu-şi armele pentru a vâna stegodoni (elefanţi mai mici). Au dispărut în urmă cu 50,000 ani. 

Homo heidelbergensis - a trăit în urmă cu 600,000 ani, în Europa, China şi sud-estul Africii. A fost primul hominid care s-a adaptat la temperaturile scăzute din Europa, fiind priceput la tehnicile de aprindere a focului şi la construirea adăposturilor din lemn, oase şi pietre.

Este primul care a dezvoltat suliţa.  A dispărut în urmă cu 200,000 ani. 

Homo antecessor (Omul pioner) - a apărut ca specie acum 1,2 milioane de ani şi a dispărut acum 800,000 ani. Fosilele sale au fost găsite în Spania. Avea trăsături similare cu cele ale omului modern.  

Homo naledi - Au fost găsite 1,500 fosile în sudul Africii, datând de acum 300,000 - 200,000 ani. Aveau trăsături comune cu cele ale australopitecilor şi ale hominizilor, având cranii mai mici, dar creier structurat cu cel al omului modern

Homo denisovensis (Omul din Denisova) - rămăşiţele acestei specii de hominizi  au fost găsite într-o peşteră din Siberia în 2010. Se estimează că au trăit în urmă cu aproximativ 400.000 de ani.

Se crede că denisovanii s-au desprins din neanderthalieni şi s-au îndreptat spre Asia în loc de Europa. Şi ei s-au încrucişat cu oamenii moderni şi ar fi putut fi ultima specie umană arhaică care a dispărut (undeva acum 30,000 - 20,000 ani, deşi unii arheologi indică că ar fi existat şi acum 14,000 ani în Noua Guinee). 

Homo neanderthalensis (Omul din valea Neander) - Probabil cea mai cunoscută specie de hominizi, neanderthalienii au apărut în urmă cu aproximativ 430.000 de ani. Aceşti "oameni ai cavernelor" prin excelenţă sunt probabil cea mai apropiată rudă dispărută a oamenilor moderni

Neanderthalienii erau mai scunzi şi mai robuşti decât oamenii moderni Primele sale fosile au fost descoperite în Germania, în 1856. Au trăit în Eurasia în timpul Epocii Glaciare, aşa că s-au adaptat la vremea rece.

Neanderthalienii au dezvoltat arme şi unelte avansate pentru a vâna mamuţi, au confecţionat haine şi au construit adăposturi.

De asemenea, aveau creiere mai mari şi erau mai inteligenţi decât alte specii. Neanderthalienii au prezentat, de asemenea, semne de cultură şi credinţe spirituale, practicând înmormântări ritualice, artă şi chiar au confecţionat bijuterii şi instrumentele muzicale. Ştiau să picteze scene rupestre de vânătoare. 

Neanderthalienii au dispărut acum 30,000 ani din motive neclare. Unii istorici cred că ar fi fost anihilat de oamenii moderni prin conflict, alţi istorici cred că au dispărut în mod indirect din cauza oamenilor moderni, fiind mai pricepuţi la vânătoare şi având constituţie atletică, ducând la dispariţia în masă a mamuţilor şi alte specii de animale cu care se hrăneau neanderthalienii. 

Dar o teorie recentă indică că neanderthalienii s-ar fi încrucişat cu Homo sapiens, genomul lor fiind încă prezent printre oamenii moderni, dar în procentaj scăzut - între 1 şi 6%, mult prea puţin ca să se fi petrecut o încrucişare masivă. 

Relaţiile între cele două specii ar fi fost mai degrabă conflictuale şi competitive. 

Homo sapiens a fost prima specie de hominid care a fost capabilă să colaboreze, să bârfească, să  creeze mituri pentru o cauză comună, să se organizeze şi să practice agricultura, de aceea a reuşit să obţină supremaţia asupra planetei, scria Harari în cartea Homo Sapiens - O scurtă istorie a omenirii. 

Homo sapiens, deşi s-a dovedit a fi cea mai inteligentă specie a genului Hominidae, are o latură întunecată - a provocat extincţia multor specii de animale pe toate continentele, chiar şi pe continentul nord-american şi cel australian. 

A devenit totodată prima specie cu capacitatea de a se autodistruge după ce a inventat arme de distrugere în masă.