ADN-ul lui Galileo Galilei ne-ar putea spune ce a văzut astronomul

Oamenii de ştiinţă italieni vor încerca să obţină mostre viabile de ADN din rămăşiţele lui Galileo Galilei, pentru a înţelege cum a reuşit astronomul să definească teoriile lui revoluţionare despre Univers, în condiţiile în care şi-a pierdut treptat vederea şi apoi a orbit.

Urmărește
494 afișări
Imaginea articolului ADN-ul lui Galileo Galilei ne-ar putea spune ce a văzut astronomul

ADN-ul lui Galileo Galilei ne-ar pute spune ce a văzut astronomul (Imagine: Wikipedia)

Cercetătorii de la Instituto e Museo di Storia della Scienza din Florenţa au cerut exhumarea corpului celebrului astronom din secolul al XVII-lea Galileo Galilei, pentru a afla cu exactitate ce a putut să vadă renumitul savant prin telescopul său.

Astronomul italian, care şi-a bazat teoriile pe lucrările predecesorului său Nicolaus Copernic pentru a pune bazele astronomiei moderne, a suferit mulţi ani de o maladie degenerativă a ochiului, din cauza căreia a orbit.

"Dacă vom reuşi, datorită ADN-ului, să înţelegem în ce fel această boală i-a afectat vederea, vom realiza o importantă descoperire pentru istoria ştiinţei", a declarat Paolo Galluzzi, directorul institutului.

"Putem să explicăm anumite greşeli pe care Galileo le-a făcut: din ce motiv a descris planeta Saturn ca având «urechi laterale», în loc să fi văzut planeta înconjurată de inelele sale", a adăugat Galluzzi.

În încercarea lor de a recrea ceea ce a văzut Galileo, care a trăit între 1564 şi 1642, cercetătorii au realizat o replică identică a telescopului folosit de celebrul astronom.

Ei vor să obţină şi dovada genetică a celor afirmate de medici, care au declarat că Galileo suferea de o maladie genetică a ochiului, pentru a înţelege şi mai bine circumstanţele în care savantul a făcut acele observaţii care au revoluţionat modul în care umanitatea a privit cosmosul.

Echipa oamenilor de ştiinţă va avea nevoie de un an pentru a strânge fondurile de aproximativ 300.000 de euro, necesare finanţării acestui proiect şi pentru a învinge anumite reticenţe administrative în privinţa ideii de a redeschide mormântul lui Galileo, aflat în bazilica Santa Croce din Florenţa.

ONU a declarat 2009 Anul Internaţional al Astronomiei, sărbătorindu-se astfel împlinirea a 400 de ani de la observaţiile ştiinţifice făcute de Galileo.

În 1609, Galileo a descoperit petele de pe Soare, cratere şi piscuri muntoase pe Lună, dar şi sateliţii de pe orbita lui Jupiter, confirmând teoria lui Copernic potrivit căreia planetele se învârt în jurul Soarelui, nu în jurul Pământului.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici