Africa - Turnul Babel al omenirii? Se pare că toate limbile lumii descind dintr-un limbaj născut pe continentul negru

După ce a analizat mai mult de 500 de limbi, Dr. Quentin Atkinson, de la Universitatea Auckland, a găsit dovezi convingătoare că acestea ar putea să descindă dintr-un dialect de mult uitat, vorbit de strămoşii noştri din epoca de piatră, informează Daily Mail.

Studiul dovedeşte nu numai că locul de origine al limbajului este continentul african, ci, de asemenea, că vorbitul a evoluat cu cel puţin 100.000 de ani în urmă, cu mult mai devreme decât s-a crezut până acum.

Oamenii de ştiinţă evoluţionişti britanici au fost încântaţi de studiu, spunând că acesta face lumină asupra celui mai important moment din evoluţia umanităţii.

Acum există dovezi convingătoare că primul om modern a evoluat în Africa acum aproximativ 200.000-150.000 de ani. În urmă cu circa 70.000 de ani, aceşti oameni preistorici au migrat de pe continent, răspândindu-se în toată lumea.

De altfel, majoritatea oamenilor de ştiinţă sunt de acord cu teoria originii africane, însă nu sunt siguri când au început să comunice cu ajutorul sunetelor strămoşii noştri.

Unii consideră că limbajul a evoluat independent, în diferite părţi ale lumii, alţii susţin că acesta a evoluat într-un singur loc şi că toate limbile descind dintr-o singură limbă-mamă iniţială.

Dr. Atkinson vine acum cu fascinanta dovadă despre o singură origine africană a tuturor limbilor.

Într-un articol publicat recent, cercetătorul a numărat sunetele distincte (foneme), utilizate în 504 limbi de pe tot globul, şi le-a clasificat pe hartă.

Numărul sunetelor variază imens de la o limbă la alta. Engleza, de exemplu, are în jur de 46 de sunete, unele limbi din America de Sud au mai puţin de 15, în timp ce boşimanii din Africa de Sud folosesc un număr uimitor de 200 de sunete.

Dr. Atkinson a descoperit în acest fel că numărul de sunete distincte folosite în limbaje tinde să crească odată cu apropierea de Africa sub-sahariană.

El susţine că aceste diferenţe reflectă modul în care au migrat strămoşii noştri după ce au părăsit Africa, în urmă cu 70.000 de ani.

Limbile se schimbă odată cu transmiterea lor din generaţie în generaţie.

Într-o populaţie numeroasă, limbajul are o relativă stabilitate, asta pentru că există mai mulţi indivizi care să-şi amintească limba vorbită de generaţiile anterioare, spune Atkinson. Însă într-o comunitate cu un număr redus de indivizi, cum ar fi un grup desprins pentru a-şi găsi un alt cămin, sunt mai multe şanse ca limbajul folosit să se schimbe mult mai repede, din cauza sunetelor pierdute de-a lungul generaţiilor.

Profesorul Mark Pagel, biolog evoluţionist la Universitatea Reading, spune că acelaşi efect poate fi văzut în evoluţia ADN-ul.

Populaţia africană din zilele noastre are o diversitate genetică mult mai mare decât cea a oamenilor albi din Europa, care sunt descendenţii unui grup relativ mic, despărţit de strămoşii lor africani acum 70.000 de ani.

Profesorul Robin Dunbar, antropolog la Universitatea Oxford, spune că acum originea limbajului vorbit ar putea fi împinsă mult înapoi, în urmă cu 100.000-200.000 de ani.