Aligatorii şi păsările au acelaşi tip de sistem respirator, de la un strămoş comun

Cercetătorii americani de la universitatea din statul american Utah au descoperit faptul că în sistemul respirator al aligatorilor, ca şi în cazul păsărilor, aerul circulă într-o singură direcţie.

Structura plămânilor păsărilor le permite acestora să respire chiar şi atunci când zboară la altitudini mari, sărace în oxigen.

Acest sistem respirator ar fi putut să îl ajute pe un strămoş al păsărilor şi al aligatorilor să prospere în perioada triasicului, dominând viaţa de pe Terra, caracterizată de concentraţii mici de oxigen la suprafaţa solului.

"Ar putea să explice un mister care există de mult timp în comunitatea ştiinţifică", a declarat Colleen Farmer, coordonatoarea studiului. Acest mister se referă la felul în care archosaurul a dominat viaţa de pe Terra înainte de prima dispariţie în masă a speciilor de pe planetă, petrecută cu 251 de milioane de ani în urmă.

Archosaurii au evoluat în două familii diferite de vieţuitoare, din care au apărut ulterior crocodilienii, dinozaurii, pterosaurii zburători şi, în cele din urmă, păsările. Sinapsidele, din care au evoluat mamiferele, au dominat perioada permianului, înainte de această primă extincţie. Unele dintre ele au supravieţuit, însă au fost depăşite categoric de archosauri.

Toate sinapsidele asemănătoare mamiferelor care au supravieţuit "erau vieţuitoare mici, care se ascundeau în crăpăturile scoarţei, deoarece nu puteau concura cu archosaurii", a explicat Colleen Farmer. "Abia după moartea dinozaurilor, vieţuitoare cu o talie impozantă, petrecută în urmă cu 65 de milioane de ani, mamiferele au putut să revină şi să ajungă la o talie puţin mai mare decât cea a unui oposum", a adăugat cercetătoarea americană.

Pentru a demonstra modul în care funcţionează sistemul respirator al aligatorilor, oamenii de ştiinţă au măsurat capacitatea respiratorie a unor exemplare sub anestezie şi au ajuns la concluzia că aerul circulă în plămânii lor într-o singură direcţie. Cercetătorii au pompat şi apă conţinând substanţe colorate în plămânii unor aligatori morţi, pentru a observa mai bine sensul de circulaţie din sistemul lor respirator.

Cercetătorii consideră că similaritatea structurilor pulmonare ar putea explica motivul pentru care anumite animale au putut să se adapteze mai bine după evenimentul care a provocat prima dispariţie în masă a vieţuitoarelor de pe Terra, când nivelul oxigenului de la sol a scăzut dramatic.

"Ştim deja că păsările se descurcă foarte bine atunci când trebuie să respire în condiţie de hipoxie. Ele pot să zboare la altitudini mari, care ar putea ucide uşor multe specii de mamifere. Multe specii de archosauri, precum pterosaurii, erau capabile de efort fizic îndelungat. Designul plămânilor lor ar fi putut avea un rol important în aceste performanţe. A existat un fel de puzzle, savanţii s-au întrebat de ce păsările au aceşti plămâni atât de diferiţi de ai noştri. Acum am putut însă să dovedim că ei au existat de pe vremea strămoşului comun al păsărilor şi al crocodilienilor. Acest lucru înseamnă că toţi dinozaurii, erbivorele precum triceratops şi carnivorele precum tyranosaurus rex aveau plămâni ca ai păsărilor", a explicat cercetătoarea americană.