Andre Geim şi Konstantin Novoselov - laureaţii premiului Nobel pentru fizică pe 2010

Cercetătorii Andre Geim (Olanda) şi Konstantin Novoselov (Marea Britanie/ Rusia) de la Universitatea Manchester din Marea Britanie au fost recompensaţi cu premiul Nobel pentru fizică pe anul 2010 pentru "lucrările lor revoluţionare asupra grafenului", a anunţat comitetul Nobel.

Konstantin Novoselov, în vârstă de 36 de ani, născut în Rusia, şi Andre Geim, în vârstă de 51 de ani, născut tot în Rusia, predau amândoi la Universitatea Manchester din Marea Britanie.

Konstantin Novoselov este membru al Royal Society Research Fellow din cadrul Universităţii Manchester şi un membru important al Grupului pentru Cercetări Mezoscopice, specializat în cercetările din domeniul sistemelor mezoscopice şi al nanostructurilor. Studiile sale au apărut în toate revistele ştiinţifice importante din lume - Nature, Science, Nature Physics, Nature Materials, Nature Nanotechnology, Review of Modern Physics, iar în 2008 a primit Europhysics Prize pentru descoperirea şi izolarea grafenului şi a proprietăţilor electronice ale acestui material cu structură bidimensională. Cele mai multe dintre studiile şi cercetările sale au fost realizate în colaborare cu Andre Geim.

Andre Geim este un cercetător olandez de origine rusă, renumit pentru descoperirea grafenului şi pentru cercetările sale din domeniul benzilor gecko şi a levitaţiei diamagnetice.

Grafenul este varianta bidimensională a grafitului şi este format dintr-un aranjament planar de atomi de carbon dispuşi într-o reţea hexagonală. Grafenul a fost descoperit în 2004, prin exfolierea grafitului şi are o serie de proprietăţi deosebite, care îi conferă un potenţial extraordinar, atât pentru fizica teoretică fundamentală, cât şi pentru realizarea practică a unor noi aplicaţii.

"Grafenul este o formă de carbon care este cel mai bun conductor de căldură cunoscut până în prezent", se precizează în comunicatul Academiei regale de ştiinţe din Suedia, citat de AFP.

Oamenii de ştiinţă consideră că grafenul va juca un rol major în electronică şi în alte industrii ale viitorului.

"Deoarece este practic transparent şi cel mai bun conductor de electricitate, grafenul este compatibil cu producerea unor ecrane tactile transparente, a unor panouri luminoase şi a unor captoare solare", se afirmă în comunicatul emis de comitetul Nobel, citat de AFP.

În 2009, premiul Nobel pentru fizică a revenit cercetătorilor Charles K. Kao (China, Marea Britanie), Willard S. Boyle (SUA) şi George E. Smith (SUA), consideraţi părinţii fibrelor optice şi ai imagisticii digitale.

Sezonul premiilor Nobel pe 2010 a debutat luni, când cercetătorul britanic Robert Edwards a fost recompensat cu premiul pentru medicină, pentru descoperirile sale în domeniul fertilizării in vitro.

Miercuri, 6 octombrie, va fi decernat premiul Nobel pentru chimie.

Premiul Nobel pentru literatură va fi anunţat joi, 7 octombrie.

Premiul Nobel pentru economie va fi decernat luni, 11 octombrie.

Premiul Nobel pentru pace - singurul atribuit de Norvegia, conform dorinţei exprimate de fondatorul prestigioaselor distincţii, Alfred Nobel - va fi anunţat vineri, 8 octombrie.

Laureaţii vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 10 milioane de coroane suedeze (1,09 milioane de euro), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători pe fiecare categorie.

Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de către Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului suedez Alfred Nobel, inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.