Anul internaţional al astronomiei, inaugurat la Paris

La acest eveniment, care sărbătoreşte şi împlinirea a 400 de ani de la folosirea pentru prima oară a lunetei astronomice, de către matematicianul italian Galileo Galilei, în 1609, vor participa peste 130 de state, tinerii fiind în mod special vizaţi.

"Anul internaţional al astronomiei nu are cu adevărat un scop ştiinţific", a declarat Françoise Combes, astronom la Laboratorul de studiere a radiaţiilor şi a materiei în astrofizică (LERMA). "Sperăm să atragem un public foarte larg, să îl facem să privească cerul, să atragem tinerii către ştiinţă", a adăugat acesta.

Inaugurarea Anului internaţional al astronomiei se va desfăşura de-a lungul a două zile, pe 15 şi 16 ianuarie, în prezenţa a 600 de participanţi, printre care se vor afla câţiva câştigători ai premiului Nobel, dar şi 200 de tineri elevi, provenind din peste 100 de ţări.

Acest eveniment, aflat sub patronajul Naţiunilor Unite, UNESCO şi al Uniunii Astronomice Internaţionale (UAI), va prilejui desfăşurarea unor colocvii, conferinţe, ateliere de predare şi instruire, experimente ştiinţifice şi expoziţii.

La începutul lunii aprilie, în perioada 2 - 5 aprilie, va debuta programul intitulat "100 de zile de astronomie", un eveniment la scară mondială, ce va cuprinde observaţii, ateliere de lucru, conferinţe, proiecţii şi emisiuni în direct, realizate de la marile observatoare astronomice internaţionale.

În toamnă, proiectul "Nopţile galileene" va celebra împlinirea a 400 de ani de la prima utilizare a lunetei astronomice. Peste 200 de observatoare astronomice, echipate cu telescoape de mare putere, vor fi deschise publicului larg cu această ocazie.

Punctul culminant al acestui an va coincide cu lansarea, în luna aprilie, a doi sateliţi europeni pentru cercetări ştiinţifice: telescopul spaţial Herschel şi observatorul Planck, a cărui lansare fusese prevăzută, iniţial, pentru 2008.

Ei se vor poziţiona la o distanţă de 1,5 kilometri de planeta noastră şi vor observa, printre altele, formarea stelelor şi a galaxiilor (Herschel), dar şi a câmpurilor de radiaţii cosmice "fosile" (Planck).

Cei doi sateliţi ştiinţifici vor deschide noi perspective asupra Universului, la 400 de ani după descoperirea sateliţilor lui Jupiter de către Galileo, care a demonstrat în acest fel că, în sistemul nostru solar, Luna nu este singurul astru care nu gravitează în jurul Soarelui.