Asteroizii de gheaţă veniţi din spaţiu ar fi putut da naştere oceanelor Terrei

În acest articol, cercetătorul francez de la Ecole normale supérieure din Lyon a demontat teoria, unanim acceptată până în prezent, potrivit căreia oceanul planetar şi atmosfera s-ar fi format din gazele emise de exploziile vulcanice, au explicat într-un comunicat reprezentanţii Centrului naţional pentru cercetări ştiinţifice din Franţa (CNRS).

"Luna şi Terra erau corpuri aride, imediat după formarea Lunii, în urma unui impact uriaş suferit de proto-Terra (primul stadiu geologic al Terrei), iar apa a venit mult mai târziu", a explicat Francis Albarède, geochimist în cadrul Laboratorului pentru ştiinţe ale Pământului.

Ţinând cont de calculele recente, temperaturile erau mult prea mari în zona cuprinsă între Soare, la începutul existenţei lui, şi orbita planetei Jupiter, pentru ca elementele volatile, precum vaporii de apă să poată să se condenseze pe aceste "embrioane planetare".

Sosirea apei pe Terra ar corespunde unei perioade cuprinsă între 80 şi 130 de milioane de ani după formarea sistemului nostru solar.

În urma "agitaţiei" provocate de planetele uriaşe gazoase, a traiectoriilor asteroizilor şi a altor resturi îngheţate, acestea au întâlnit în cele din urmă traiectoria Terrei, unde şi-au lăsat încărcătura de gheaţă.

Introduse în mantaua terestră, aceste bucăţi uriaşe de gheaţă au înmuiat mantaua, permiţănd apariţia "tectonicii plăcilor", un fenoment considerat crucial pentru apariţia vieţii.

Comparând Marte, Venus şi Terra, trei planete cu istorii diferite, cercetătorul francez a relevat că ceea ce caracterizează Pământul este prezenţa unei tectonici a plăcilor, acest fenoment remodelând permanent continentele, a unui ocean lichid şi a vieţii.