Astronauţii chinezi au reuşit să se conecteze, în premieră, la modulul spaţial Tiangong-1

Potrivit televiziunii naţionale chineze CCTV, vehiculul spaţial Shenzhou IX ("nava divină") - care a decolat sâmbătă de la baza din Jiuquan (nord-vestul Chinei), având la bord un echipaj format din doi bărbaţi şi o femeie - s-a conectat la modulul Tiangong-1 ("palatul ceresc") luni, în jurul orei 06.00 GMT.

În jurul orei 9.30 GMT se va deschide uşa modulului Tiangong-1 pentru a permite astronauţilor chinezi să intre la bordul acestuia, informează televiziunea chineză.

Misiunea Shenzhou IX ("Vehiculul divin"), care are prevăzută o durată de 13 zile, va cuprinde şi o conectare ce va fi realizată manual la modulul Tiangong-1 ("Palatul celest").

Operaţiunea se înscrie într-un vast program spaţial ce va permite Chinei să se înzestreze cu o staţie spaţială permanentă, care va deveni funcţională în jurul anului 2020.

Printre cei trei astronauţi aflaţi la bordul vehiculului spaţial Shenzhou IX se află şi Liu Yang, prima chinezoaică care ia parte la o misiune în spaţiu şi care a devenit deja o eroină pentru cei peste 1,3 miliarde de concetăţeni.

Pe 29 septembrie 2011, o rachetă Longue Marche 2F a lansat Tiangong-1, primul modul dintr-o viitoare staţie spaţială chineză.

Ulterior, misiunea Shenzhou ("nava divină") VIII a permis Chinei să realizeze în octombrie 2011 primul ei "sărut spaţial", reuşind să conecteze Tiangong-1 cu Shenzhou VIII, un vehicul spaţial ce nu a avut astronauţi la bord. Tiangong-1 a rămas pe orbită după desprinderea de Shenzhou VIII şi şi-a scăzut puţin orbita, la începutul lunii iunie, pentru a se plasa într-o poziţie mai bună în vederea conectării cu Shenzhou IX.

Precedentul zbor spaţial cu echipaj uman chinez a fost efectuat de vehiculul Shenzhou VII, în septembrie 2008.

Stăpânirea procedurilor de conectare pe orbită reprezintă o etapă crucială în cucerirea spaţiului, reuşită deja de ruşi şi de americani încă din anii 1960.

Acest program spaţial aflat în derulare vizează înzestrarea Chinei, în decursul unui deceniu, cu o staţie orbitală, pe care un echipaj de astronauţi va putea să locuiască într-o deplină autonomie pentru mai multe luni, după modelul fostei staţii spaţiale ruseşti MIR şi al actualei Staţii Spaţiale Internaţionale (ISS).