Atracţia faţă de alimentele fast food a apărut în urmă cu 2 milioane de ani

Potrivit cercetătorilor, dorinţa de a mânca alimente grase, bogate în sare sau zahăr, datează de două milioane de ani, dintr-o perioadă în care creierul omului a crescut rapid în dimensiune.

Pentru a satisface nevoile energetice mari ale creierului aflat în plină creştere, omul a dezvoltat o preferinţă pentru alimentele bogate în calorii. Dar, conform cercetătorilor, reprezentanţii genului Homo - strămoşii direcţi ai omului modern - au reuşit să-şi păstreze silueta datorită faptului că erau nevoiţi să îşi caute hrana.

"În timp ce rudele noastre masive, cimpanzeii, gorilele şi urangutanii, pot trăi cu frunze şi fructe, oamenii trebuie să consume carne sau alte alimente bogate în calorii pentru a susţine cererile metabolismului. Pentru a obţine diete de calitate superioară, strămoşii noştri erau nevoiţi să caute hrană pe suprafeţe mai mari decât cele în care trăiesc rudele noastre primate, consumând astfel mai multă energie", a declarat cercetătorul William Leonard.

Omul secolului XXI a păstrat preferinţa pentru dulciuri şi aceeaşi dimensiune a creierului. Dar, acesta nu face mult sport, fiind expus riscurilor obezităţii, hipertensiunii arteriale, maladiilor cardiace şi diabetului, potrivit American Association for Advancement of Science.

"Gândiţi-vă la strămoşii noştri. Vânătorii se mişcau circa opt mile pe zi pentru a face rost de hrană. În schimb, noi putem să ridicăm receptorul telefonului şi ne vine mâncarea la uşă. Reducerea energiei consumate zilnic este asociată cu modul de viaţă modern şi este un factor major în creşterea numărului persoanelor beze în lume", a precizat Leonard, antropolog la Northwestern University din SUA.

"Suntem, din multe puncte de vedere, victimele succesului evoluţiei", a mai subliniat acesta.

Conform antropologului, doi dintre factorii cel mai adesea citaţi în cazul creşterii ratei obezităţii sunt disponibilitatea produselor cu un conţinut caloric mare şi un nivel ridicat de grăsimi şi creşterea porţiilor de mâncare.

Pe de altă parte, Peter Ungar, antropolog la University of Arkansas din SUA, a declarat că istoria sugerează oamenilor să mănânce cu moderaţie. "La începutul agriculturii, când oamenii au început să domesticească animale şi să cultive pământul, starea sănătăţii s-a înrăutăţit simţitor. Înălţimea medie a scăzut, acesta fiind un semnal al apariţiei cazurilor de malnutriţie şi boli asociate acesteia", a precizat Ungar.

Antropologul a precizat că starea sănătăţii omului s-a înrăutăţit în timp din cauza faptului că a scăzut varietatea alimentelor pe care le consumăm.

"Ceea ce ar trebui să facem este să nu ne concentrăm pe aceleaşi tipuri de mâncare", a precizat Ungar.