Avionul supersonic românesc IAR-111 Excelsior are structura cabinei finalizată. Vezi cum arată - FOTO

Cabina avionului este realizată din materiale compozite, are o greutate de peste 500 de kilograme, complet echipată pentru zbor, şi primeşte un echipaj de două persoane - pilot şi navigator -, dispuse în tandem.

Pilotul, aşezat pe locul din faţa cabinei, va dispune de o consolă centrală care va cuprinde echipamentele de navigaţie analogice şi GPS, un ecran panoramic pentru sistemul HDTV pentru asistarea decolării şi aterizării, iar echipamentul de radiocomunicaţii va fi dispus pe părţile laterale. Postul de pilotaj va fi echipat cu comenzi necesare manipulării aeronavei.

Navigatorul, aşezat în spatele pilotului, va dispune pe consola centrală de un sistem integrat de monitorizare a parametrilor de funcţionare a avionului, sistem de comunicaţii radio, sistem de navigaţie GPS, un sistem SDTV de monitorizare a aeronavei şi un ecran pentru radar pasiv.

Cabina este ejectabilă în caz de necesitate şi este dotată cu două paraşute acţionate cu motor rachetă.

"Realizarea structurii cabinei avionului I.A.R.-111 Excelsior este un moment important pentru echipă şi partenerii săi, fiind unul dintre elementele cel mai dificil de realizat din toată aeronava. În perioada următoare, cabina va fi supusă unui program intensiv de testare la sol şi la zbor, efectuându-se teste de presiune şi solicitări mecanice la suprasarcini şi vibraţii. După parcurgerea acestor teste, cabina va fi echipată cu sistemele de avionică şi va fi integrată în structura aeronavei", a declarat Dumitru Popescu, preşedinte ARCA.

Astfel, ARCA va efectua în cursul lunilor iulie-august Misiunea 6, de testare la zbor a cabinei avionului IAR-111, după cum au declarat pentru MEDIAFAX reprezentanţii asociaţiei. "Data exactă depinde de când vor da autorităţile aprobarea pentru testare. Misiunea 6 constă în testarea cabinei la zbor. Ea va fi aruncată dintr-un elicopter pentru a se testa acceleraţia şi sistemul de recuperare prin paraşute. Pentru a vedea dacă este funcţionabil acest sistem, el este propulsat de două rachete. "Se urmăreşte în primul rând recuperarea în siguranţă a cabinei. Este un test simplu", au explicat reprezentanţii ARCA. Aceştia nu au dezvăluit locul unde se va efectua testarea la zbor a cabinei avionului IAR-111.

Avionul supersonic IAR-111 Excelsior este realizat cu surse exclusiv private. ARCA a decis să nu comunice deocamdată valoarea programului.

Primul zbor al avionului supersonic este programat pentru toamna anului 2012.

Asociaţia Română pentru Cosmonautică şi Aeronautică (ARCA) este o organizaţie non-guvernamentală, care doreşte să câştige competiţia Google Lunar X Prize şi să lanseze în cosmos prima rachetă românească capabilă să transporte un cosmonaut.

ARCA a anunţat, pe 22 decembrie 2010, într-o conferinţă de presă, un program la care lucrase în secret în ultimul an, vizând realizarea primului avion supersonic românesc de mare altitudine ce va lansa racheta Haas II, pentru competiţia Google Lunar X Prize.

Avionul a fost proiectat pentru a înlocui baloanele purtătoare folosite până în prezent de ARCA, necesare transportului deasupra atmosferei a vehiculelor rachetă. Baloanele purtătoare au reprezentat o soluţie ieftină şi rapidă, însă şi-au arătat şi limitele, fiind cauza principală pentru două amânări succesive ale lansării rachetei spaţiale Helen.

În respectiva conferinţă de presă s-a mai spus că nava va avea capacitatea de zbor supersonic cu viteza de Mach 1,5 la altitudini de 16.000 de metri, în cazul transportului rachetei Haas II, iar în cazul folosirii ca platformă de dezvoltare a tehnologiilor pentru turismul spaţial, va dezvolta viteze de Mach 2,6 la altitudini de 30.000 de metri.

Secvenţa de zbor tipică a acestui aparat cuprinde decolarea de pe suprafaţa mării, executarea unui zbor orizontal de accelerare, până la viteze subsonice ridicate, urmat de ascensiunea rapidă, în circa două minute, până la altitudinea de 16.000 de metri. La această altitudine, avionul va elibera racheta Haas II, care va urma programul de zbor propriu. Supersonicul, fără sarcina utilă acroşată, va reveni planat pe suprafaţa mării.

Avionul va avea un echipaj format din două persoane - pilot şi navigator -, urmând să devină primul avion supersonic românesc. Cabina avionului este separabilă şi este echipată cu două paraşute propulsate cu motoare rachetă proprii. Astfel, cabina avionului poate fi separată de avion la viteze de Mach 0 - 1,2 şi înălţimi de 100 de metri şi poate aduce echipajul în siguranţă pe suprafaţa mării. Propulsia va fi asigurată de un motor rachetă cu combustibil lichid, funcţionând cu apă oxigenată şi kerosen. Datele geometrice şi masele aparatului nu sunt comunicabile.

Printre programele dezvoltate la ARCA se numără şi racheta Demonstrator 2B, echipată cu primul motor din lume, din materiale compozite, reutilizabil, care a fost lansată cu succes, la data de 9 septembrie 2004, de pe ţărmul Mării Negre; sistemul Stabilo care a executat două zboruri până în prezent, misiunea 1, lansată la o altitudine de 14.700 m, în stratosferă; şi Misiunea 2 lansată în 2007 la o altitudine de 12.000 de metri, deasupra Mării Negre.

Totodată, ARCA a lansat, pe 1 octombrie 2010, prima rachetă spaţială românească, Helen 2, din largul Mării Negre, realizând astfel primul zbor din cadrul competiţiei Google Lunar X Prize, care vizează trimiterea unui robot pe suprafaţa Lunii de o organizaţie privată. Racheta suborbitală Helen este demonstrator tehnologic pentru competiţia Google Lunar X Prize. Zborul de test pentru Helen a fost amânat de două ori, în 2009 (Misiunea 3) şi 2010 (Misiunea 4), din cauza dificultăţilor întâmpinate în lansarea balonului purtător. Pentru a testa avionica rachetei Helen, ARCA a lansat de la Sânpetru, la începutul anului 2010, Misiunea 5. Lansarea cu succes a primei rachete spaţiale româneşti, Helen 2, în cadrul Misiunii 4 B, a avut loc la 1 octombrie, 2010, din largul Mării Negre şi a atins altitudinea de 40.000 de metri.