"Burta de bere" este un mit. Care sunt recomandările specialiştilor pentru consum şi ce spun despre berea fără alcool şi cea cu arome

Centrul de Studii despre Bere, Sănătate şi Nutriţie din România a lansat, marţi, cel de-al doilea studiu realizat de la înfiinţarea sa, în urmă cu doi ani, intitulat "Parametrii somatici caracteristici statusului ponderal şi consumul de bere în România" şi realizat de Corina Zugravu, preşedintele centrului, medic primar în nutriţie şi lector la Universitatea de Medicină "Carol Davila".

Aceasta a spus, în deschidere, că există tot felul de "mituri urbane" privind proprietăţile unor alimente, iar berea e asociată cu ideea de burtă, aşa cum culturiştii mănâncă multă carne în ideea că aceasta li se va aşeza direct pe pectorali.

"Este fals în ambele cazuri", a spus Zugravu, arătând că studii internaţionale au infirmat anterior mitul "burţii de bere", cel mai cunoscut - "Beer and obesity: a cross-sectional study" - fiind realizat în Cehia în 2003.

Studiul românesc a fost realizat în perioada 25 martie - 13 aprilie, pe un eşantion de 1.508 persoane, de peste 18 ani, între care 724 de bărbaţi şi 784 de femei.

Participanţilor le-a fost aplicat un chestionar la domiciliu, cu întrebări privind caracteristicile demografice, alimentaţia şi activitatea fizică, iar la răspunsurile lor s-au adăugat rezultatele măsurătorilor pentru indicele de masă corporală (IMC), circumferinţa abdominală şi raportul talie/şold.

Circumferinţa abdominală normală trebuie să fie mai mică de 94 de centimetri la bărbaţi, şi respectiv de 80 de centimetri la femei, iar raportul talie/ şold mai mic de 0,9 la bărbaţi şi respectiv mai mic de 0,85 la femei.

Altfel, grăsimea de pe abdomen este un factor de risc pentru bolile cronice degenerative: rezistenţă la glucoză, diabet, hipertensiune arterială, boli cardiovasculare, chiar în absenţa unui IMC crescut.

În România, doar 36,45 la sută dintre femei şi 48,66 la sută din bărbaţi au valori normale ale circumferinţei abdominale, românii find în general "grăsuţi", a arătat Zugravu.

Cantitatea zilnică de bere recomandată este de 660 de mililitri pentru bărbaţi şi 330 de mililitri pentru femei, atunci când berea are maxim 5% alcool.

În cadrul studiului, au fost stabilite următoaele categorii de consum: 0 - mai puţin de o porţie (330 ml) pe săptămână, 1 - maxim 6 porţii pe săptămână la femei şi maxim 7 la bărbaţi, 2 - 330 ml pe zi la femei, 660 ml pe zi la bărbaţi, 3- mai mult de 3 porţii pe zi.

În cazul bărbaţilor, IMC şi circumferinţa abdominală scad, odată cu trecerea de la grupa 0 la grupa 1 şi de la grupa 1 la grupa 2. Şi raportul talie/şold scade de la grupa 0 la grupa 1, dar creşte la grupa 2.

La femei, scade IMC, de la grupa 0 la 1 şi la 2, însă circumferinţa abdominală şi raportul talie/şold, care scad de la grupa 0 la grupa 1, cresc la grupa 2.

Consumatorii din grupa 3 au cei mai mici parametri somatici, probabil din cauza problemelor legate de consumul excesiv de alcool.

Secretarul general al Centrului de Studii despre Bere, Sănătate şi Nutriţie, Alin Popescu, medic de medicină sportivă, a subliniat la rândul său importanţa unui consum de bere moderat şi regulat, în caz contrar consumatorii neputându-se bucura de beneficiile acestei băuturi pentru sănătate.

"E ok să bei patru litri pe săptămână, dar nu doi litri sâmbătă şi doi duminică, şi pe un fond de oboseală. Media de consum pe România este bună, dar trebuie să fie un consum moderat şi regulat, altfel nu se poate vorbi de beneficii", a spus Popescu.

În România se beau 80 de litri de bere pe cap de locuitor pe an, ţara ocupând locul 6 în Europa, în clasamentul condus de Cehia.

Popescu a mai apreciat că "berea fără alcool nu şi-a spus pe deplin cuvântul în România". "Nu bem la prânz o bere fără alcool, aşteptăm până seară să bem una cu alcool", a completat el.

Totodată, berea este percepută ca o băutură masculină, deşi avanatajele consumului pentru femei le depăşesc pe cele pentru bărbaţi, a mai spus Popescu, arătând că şi femeile însărcinate pot bea bere fără alcool.

Întrebată despre berea cu arome, Corina Zugravu a spus că aceasta conţine mai puţin sau aproape deloc alcool şi că existenţa ei încurajează consumul faţă de categorii de consumatori care nu beau în mod obişnuit bere.

În ceea ce priveşte conţinutul de aditivi din aceste beri, Zugravu a explicat că orice aditiv este verificat temeinic înainte de a fi aprobat, iar un număr mare de aditivi poate indica o cantitate mai mică din fiecare.

O bere blondă cu 4,5 la sută alcool conţine 43 de calorii, 1% carbohidraţi şi 0,1% proteine la 100 ml.

Centrul de Studii despre Bere, Sănătate şi Nutriţie este o entitate cu caracter ştiinţific ce are drept obiectiv investigarea efectelor consumului moderat de bere asupra organismului uman prin derularea de studii ştiinţifice şi diseminarea informaţiilor în domeniu în rândul comunităţii medicale şi a publicului larg, se arată pe site-ul organizaţiei.