Cancerul pulmonar rămâne cea mai frecventă cauză de deces

Comisia şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) au prezentat miercuri, în perspectiva Zilei mondiale de luptă împotriva cancerului, care va avea loc la 4 februarie, primele profiluri de ţară în materie de cancer din Registrul european privind inegalităţile în domeniul cancerului pentru toate statele membre ale UE, Norvegia şi Islanda.

Profilurile arată că ţările UE au cheltuit o sumă considerabilă, aproape 170 de miliarde euro, pentru îngrijiri oncologice (în 2018). O altă constatare importantă este că cea mai frecventă cauză a deceselor cauzate de cancer rămâne, de departe, cancerul pulmonar. Există, de asemenea, inegalităţi mari în ceea ce priveşte ratele mortalităţii cauzate de cancer atât între ţările din UE, cât şi în interiorul lor. Acest lucru se poate explica parţial prin expunerea variabilă la factorii de risc ai cancerului, dar şi prin capacitatea diferită a sistemelor de sănătate de a oferi acces rapid şi gratuit la diagnosticarea timpurie, precum şi la îngrijiri şi tratamente oncologice de înaltă calitate. Profilurile arată că identificarea provocărilor şi schimbul de bune practici între statele membre pot ajuta ţările să abordeze inegalităţile în materie de cancer.

Profilurile vor fi lansate cu ocazia unei conferinţe la nivel înalt, desfăşurate în cadrul Planului de combatere a cancerului: „Conferinţa privind cancerul – Echitate, excelenţă şi inovare: îngrijiri oncologice moderne pentru toţi”, organizată în comun de Comisie şi de preşedinţia suedeză a Consiliului Uniunii Europene.

Alte constatări legate de profilurile de ţară în materie de cancer

Profilurile evidenţiază şi alte date importante: Cancerul este a doua cauză a mortalităţii în UE, după bolile circulatorii, reprezentând 26 % din totalul deceselor. În ceea ce priveşte rata mortalităţii cauzate de cancer, diferenţa dintre unele ţări este aproape dublă şi există diferenţe considerabile în acest sens între sexe.

Mortalitatea cauzată de cancer pune în evidenţă mari inegalităţi socioeconomice. Acestea se explică, în parte, prin diferenţele de expunere la factori de risc precum fumatul, obezitatea, consumul nociv de alcool sau poluarea aerului. Per ansamblu, factorii de risc tind să apară cu preponderenţă în rândul bărbaţilor şi al persoanelor cu venituri mici şi cu un nivel scăzut de educaţie.

Provocările cu care se confruntă ţările UE în privinţa furnizării de îngrijiri oncologice diferă, la rândul lor. Unele ţări sunt bine dotate, dar se confruntă cu un deficit de personal medical calificat, în timp ce altele dispun de un număr mare de medici calificaţi, dar nu au, de exemplu, echipamente de radioterapie.

Cheltuielile cu prevenirea au crescut în ultimii ani. Cu toate acestea, ele reprezintă în continuare doar 3,4 % din totalul cheltuielilor pentru sănătate.

Acţiuni de combatere a inegalităţilor la nivelul UE

Comisia a realizat deja, într-un timp record, numeroase acţiuni din cadrul Planului european de combatere a cancerului. Cea mai recentă a avut loc la 23 ianuarie, şi anume lansarea de către Comisie a Iniţiativei europene de imagistică împotriva cancerului pentru a sprijini furnizorii de servicii medicale, institutele de cercetare şi inovatorii să utilizeze în mod optim soluţiile inovatoare bazate pe date pentru tratamentele şi îngrijirile oncologice.

Noua recomandare a Consiliului privind depistarea cancerului, adoptată în decembrie 2022, este, la rândul său, un element-cheie al unui nou program de depistare a cancerului finanţat de UE, care urmăreşte să ofere servicii de depistare a cancerului mamar, a cancerului de col uterin şi a cancerului colorectal pentru 90 % din cetăţenii europeni eligibili şi care a fost extins pentru a include cancerul pulmonar, cancerul de prostată şi, în anumite condiţii, cancerul gastric.

Vor continua eforturile în vederea realizării a peste 30 de acţiuni în cursul anului următor. Printre iniţiativele principale ce vor fi prezentate de Comisie se numără o propunere de recomandare a Consiliului privind formele de cancer care pot fi prevenite prin vaccinare, alături de o actualizare a Recomandării din 2009 a Consiliului privind mediile fără fum de tutun, ambele menite să sporească nivelul de protecţie a cetăţenilor împotriva efectelor tutunului şi să contribuie la atingerea obiectivului privind o generaţie fără tutun până în 2024.

În vederea primei publicări la 1 februarie 2023, au fost realizate, în total, cu ajutorul OCDE, 29 de profiluri de ţară în materie de cancer (UE-27, Islanda şi Norvegia). Profilurile reprezintă un instrument de identificare a inegalităţilor în materie de prevenire a cancerului şi de îngrijiri oncologice. Ele au scos la lumină principalele realizări, provocări şi disparităţi existente pe teritoriul fiecărei ţări şi compară constatările pentru fiecare ţară cu situaţia generală din UE. De aceea, ele pot reprezenta un sprijin pentru factorii de decizie şi pot contribui la orientarea investiţiilor şi a intervenţiilor realizate în cadrul Planului european de combatere a cancerului la nivel regional, naţional şi la nivelul UE.

Planul european de combatere a cancerului este un pilon esenţial al Uniunii europene a sănătăţii, anunţată de preşedinta von der Leyen în 2020. Lansat în 2021, Planul de combatere a cancerului stabileşte o abordare nouă a UE în ceea ce priveşte prevenirea cancerului şi tratamentele şi îngrijirile oncologice, prin integrarea aspectelor de sănătate în toate politicile şi prin asocierea cu părţi interesate din diverse sectoare. Planul propune 10 iniţiative emblematice şi numeroase acţiuni pentru a aborda întregul parcurs al bolii.