Capsula Dragon, fabricată de compania privată SpaceX, s-a desprins de Staţia Spaţială Internaţională

Ataşată de ISS cu ajutorul aceluiaşi braţ robotizat, manevrat de cei şase astronauţi care formează echipajul actual al staţiei, capsula Dragon s-a separat de ISS la ora 08.07 GMT (11.07 ora României, n.r.), cu două minute mai târziu decât era prevăzut, a precizat comentatorul postului de televiziune al NASA, care a transmis în direct această manevră.

Dragon a rămas conectată la ISS timp de cinci zile, 16 ore şi cinci minute.

Vehiculul spaţial, cu o greutate de şase tone, o formă de clopot şi înzestrat cu două antene solare, s-a conectat la ISS cu ajutorul braţului robotizat, vineri.

Astronautul care a manevrat braţul robotizat a îndepărtat capsula de ISS, iar braţul a abandonat capsula în jurul orei 09.35 GMT (12.35 ora României, n.r.).

Capsula îşi va porni propriile motoare orbitale pentru a-şi începe călătoria de revenire pe Terra. Dragon va reintra pe orbită la ora 14.51 GMT (17.51 ora României, n.r.) şi va efectua un "plonjon" în atmosfera terestră ce va avea o durată de o oră, urmat de o amerizare paraşutată în Oceanul Pacific, la ora 15.44 GMT (18.44 ora României, n.r.), la o distanţă de 907 kilometri de coastele Californiei.

Dragon a devenit primul vehicul spaţial al unei companii private care s-a conectat la ISS pentru a livra provizii la bordul staţiei. Capsula a fost lansată cu ajutorul unei rachete Falcon 9, de la baza aeriană Cape Canaveral din apropiere de Centrul Spaţial Kennedy din Florida.

În această primă misiune cu rol demonstrativ, capsula Dragon a livrat la bordul ISS 521 de kilograme de provizii - inclusiv alimente şi material pentru laboratoarele ştiinţifice - şi va readuce pe Terra echipamente şi diverse experimente ştiinţifice care cântăresc împreună 660 de kilograme.

NASA mizează pe succesul SpaceX, întrucât agenţia spaţială americană contează pe sectorul privat - cu care a încheiat parteneriate pentru a prelua ştafeta după retragerea din circulaţie a navetelor spaţiale americane, în iulie 2011 - pentru a transporta încă din acest an şi la costuri mai mici materiale şi provizii la bordul ISS şi, ulterior, astronauţi, începând din 2015.

În virtutea unui contract de 1,6 miliarde de dolari încheiat cu NASA, compania SpaceX va efectua 12 misiuni de aprovizionare a ISS pe parcursul a patru ani.

NASA a încheiat şi un contract de 1,9 miliarde de dolari cu Orbital Sciences Corporation, pentru opt misiuni de reaprovizionare a ISS prin intermediul lansatorului Antares şi al capsulei Cygnus, care ar putea zbura pentru prima dată în spaţiu în vara sau în toamna acestui an.

NASA a distribuit, totodată, 270 de milioane de dolari unor companii considerate ca fiind promiţătoare în domeniul transportării astronauţilor la bordul ISS. Este vorba, în afară de SpaceX, de companiile Boeing, Sierra Nevada şi Blue Origin.

NASA depinde exclusiv de capsulele ruseşti Soyuz - care au trei locuri - pentru a-şi trimite astonauţii la bordul ISS şi plăteşte Rusiei suma de 50 de milioane de dolari pentru un loc la bordul acestor vehicule.

În ceea ce priveşte misiunile de aprovizionare, ISS depinde de vehiculele automatizate de tip cargo ruseşti Progress, europene (ATV) şi japoneze (HTV), care sunt create pentru a fi folosite o singură dată şi care se autodistrug arzând la reintrarea în atmosfera terestră, la finalul misiunii.

ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanţat în principal de Statele Unite ale Americii şi la realizarea căruia participă 16 ţări. Staţia este ocupată în permanenţă, din noiembrie 2000, de echipaje comune.

ISS se află pe orbita terestră la o altitudine de 350 de kilometri, efectuând o rotaţie completă în jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navigând cu viteza medie de 28.000 de kilometri/ oră. Cântărind peste 408 tone, ISS oferă un spaţiu locuibil echivalent celui dintr-un avion Boeing 747.