Carenţa de vitamina D, factor major de risc cardiac şi de deces

Acest studiu, realizat timp de un an pe un eşantion de 27.686 de persoane în vârstă de până în 50 de ani şi fără antecedente cardiovasculare, a relevat faptul că voluntarii cu cele mai mici concentraţii de vitamina D în organism se confruntau cu un ric de deces prematur cu 77% mai mare faţă de persoanele cu un nivel obişnuit al acestei vitamine în organism.

Subiecţii acestui studiu care sufereau de o insuficienţă semnificativă de vitamina D se confruntau cu un risc cu 45% mai mare de a dezvolta o maladie coronariană şi cu 78% mai mare de a suferi un atac cerebral.

Persoanele cu concentraţii foarte reduse de vitamina D în organism erau, totodată, de două ori mai expuse riscului de apariţie a insuficienţei cardiace.

"Am ajuns la concluzia că, în primii 50 de ani de viaţă şi chiar dincolo de acest prag, chiar şi o carenţă moderată de vitamina D este asociată cu apariţia maladiilor coronariene, a insuficienţei cardiace, a atacurilor cerebrale şi cu un risc mai ridicat de deces prematur", a explicat Heidi May, epidemiolog la Institutul de cardiologie Intermountain Medical Center din Salt Lake City (SUA), unul dintre autorii studiului.

Acest studiu va fi prezentat la conferinţa anuală organizată de American Heart Association, în această săptămână, în oraşul Orlando.

În opinia acestei cercetătoare, rezultatele studiului sunt "total surprinzătoare şi importante", deoarece medicii pot să trateze foarte uşor carenţele de vitamina D, iar în acest fel va scădea riscul de apariţie a maladiilor cardiovasculare, considerate drept primul factor de mortalitate în Statele Unite.

Studii recente au demonstrat că vitamina D joacă un rol important în numeroase funcţii şi procese biologice, precum tensiunea arterială, controlul nivelului glucozei din sânge şi procesele inflamatorii, aceştia fiind factori de risc importanţi pentru maladiile cardiovasculare.

Cercetătorii au verificat concentraţia vitaminei D în sângele voluntarilor în timpul unui control medical de rutină al acestora.

Voluntarii au fost împărţiţi în trei grupuri, în funcţie de concentraţia vitaminei D din sânge: normal (peste 30 de nanograme/mililitru), scăzut (15-30 nanograme/mililitru) şi foarte scăzut (sub 15 nanograme/mililitru).

Aceşti pacienţi au fost monitorizaţi timp de un an.

Vitamina D nu este frecvent întâlnită în alimentele obişnuite, ea existând în concentraţii considerabile doar în ficatul de peşte. Principala sursă de vitamina D este expunerea la soare, care permite pielii să o sintetizeze.