Discuţii despre predarea teoriei evoluţioniste în şcoli

Cernea a prezentat rezultatele unui sondaj, comandat de Agenţia pentru Strategii Guvernamentale şi realizat de Metro Media Transilvania în rândul elevilor din clasele a VII-a – a XII-a, în decembrie 2007. Potrivit acestor rezultate, 60% dintre respondenţi cred că religia explică apariţia universului şi a omului, în timp ce 27% au ales ca răspuns ştiinţa. De asemenea, 14% dintre participanţii la sondaj cred că omul provine din maimuţă, faţă de 73% care pun existenţa omului pe seama creaţiei divine.

Un alt document prezentat a fost Rezoluţia 1580 (2007) a Consiliului Europei, care atrage atenţia asupra pericolelor reprezentate de creaţionism pentru educaţie. Parlamentul European încurajează statele membre să apere şi să promoveze cunoaşterea ştiinţifică, să se opună ferm predării creaţionismului ca teorie ştiinţifică, pe aceeaşi treaptă cu evoluţionismul, şi, în general, prezentării ideilor creaţioniste în cadrul altei discipline decât religia şi să promoveze predarea evoluţionismului ca teorie ştiinţifică fundamentală.

Cernea a semnalat, totodată, că Biserica anglicană, care acceptă evoluţionismul, sărbătoreşte Anul Darwin, iar Biserica Catolică a început să manifeste şi ea o deschidere faţă de această teorie. Remus Cernea a amintit în acest sens declaraţiile făcute, anul trecut, de papa Benedict al XVI-lea, care a spus că evoluţionismul nu intră în contradicţie cu credinţa în Dumnezeu.

40% dintre pacienții cu diabet renunță la tratament în primul an

Cine are auzul mai bun: Femeia sau bărbatul? Un studiu oferă răspunsul

Cristian Lascu a spus că, în România, "printr-un model de învăţământ şi printr-o atitudine a instituţiilor statului, se creează o masă de ignoranţi". "Mă tem că există o bază de masă pentru negarea evoluţionismului", a spus Lascu, adăugând că, la persoanele în vârstă, această reacţie de respingere a evoluţionismului ar putea fi provocată de faptul că lor li s-a predat această teorie în paralel cu materialismul dialectic în filosofie.

"Noi ne mândrim cu nişte mari oameni de ştiinţă pe care i-am avut, Emil Racoviţă, de exemplu. El este fondatorul unei ştiinţe – biospeologia, iar aceasta reprezintă evoluţie pură. La 1920, evoluţionismul era explicit în ştiinţa şi educaţia românească, nu implicit", a spus redactorul-şef al revistei National Geographic, precizând că, în prezent, se spune că evoluţionismul este integrat în materia de biologie.

Mihai Buciuman a vorbit, la rândul său, despre petiţia online pe care a iniţiat-o în urmă cu un an, pentru a cere Ministerului Educaţiei să reintroducă teoria evoluţionistă în programa şcolară. El a precizat că petiţia a fost semnată de circa 800 de persoane.

Buciuman a mai spus şi că pe site-ul www.evolutionism.ro există o secţiune "Întreabă", dedicată persoanelor care nu pot trece peste anumite "blocaje logice", pentru a învăţa cu adevărat despre evoluţionism.

Aceşti oameni, potrivit lui Buciuman, au nevoie să li se răspundă rapid la întrebări diverse, precum "De ce nu mai evoluează şi acum maimuţele în oameni?" sau "Cum a putut apărea omul din maimuţă?", la care teoria evoluţionistă are un răspuns.

Anul Darwin, care marchează 200 de ani de la naşterea lui Charles Darwin şi 150 de ani de la publicarea cărţii "Despre originea speciilor", a fost lansat pe 12 februarie, ziua de naştere a omului de ştiinţă, printr-o conferinţă la care au participat: Remus Cernea şi Mihai Buciuman, de la Asociaţia Umanistă Română, redactorul-şef al revistei National Geographic, Cristian Lascu, şi Diana Ion, muzeograf la Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa".

Remus Cernea a anunţat că cele trei instituţii vor desfăşura în parteneriat o serie de evenimente pentru celebrarea Anului Darwin, începând cu lansarea, tot joi, a site-ului dedicat acestei manifestări, www.evolutionism.ro.

De asemenea, pe 1 martie, va fi lansat online un concurs pentru elevi şi studenţi pe teme de evoluţionism. Tinerii care vor să participe trebuie să răspundă la întrebări şi să realizeze eseuri sau scurte filme pe această temă, a mai anunţat Cernea.

Diana Ion, care se ocupă de programe educaţionale la Muzeul Antipa, a spus că, începând din primăvară, vor fi organizate conferinţe şi dezbateri, având ca public ţintă tot tinerii, prin care se va urmări parcursul gândirii lui Darwin şi elaborarea teoriei evoluţioniste pe baza jurnalelor din expediţii ale omului de ştiinţă.

Participanţii la conferinţă au abordat şi decizia din 2007 a Ministerului Educaţiei de a scoate din programa şcolară teoria evoluţionistă, studiată ca temă distinctă până în anul şcolar 2006 – 2007, în clasa a XII-a.

Remus Cernea a spus că România este singura ţară din Europa în care s-a întâmplat acest lucru şi că această acţiune aduce atingeri grave dreptului la informare, deoarece, pe de altă parte, creaţionismul este prezentat în şcoli ca adevăr absolut. În manualele şcolare, spune Cernea, se regăseşte o "versiune hard" a creaţionismului, potrivit căreia lumea a fost creată în şase zile, plantele au fost create în cea de-a treia zi, soarele, în a patra zi, iar femeia a fost creată din coasta bărbatului. De asemenea, manualele prezintă pasaje în care evoluţionismul este denigrat, semnalează Cernea, precizând că asociaţia pe care o reprezintă militează pentru ca evoluţionismul să ocupe un loc central în materia şcolară privind apariţia vieţii, inclusiv a omului.

Evoluţionismul nu ar fi predat ca o dogmă, spune Cernea, spre deosebire de geneză, care le este predată copiilor încă din clasa I, timp de 12 ani, ca un adevăr absolut. El a mai arătat că teoriile ştiinţifice au valoare provizorie, putând fi oricând ajustate, dar este importantă promovarea spiritului ştiinţific, cunoaşterii în general, în rândul tinerilor.

Recent, Ministerul Educaţiei a decis să reintroducă teoria evoluţionistă în programa şcolară, în materia de biologie de clasa a VIII-a, însă, după cum a spus Cernea, este important ca evoluţionismul să fie predat şi în liceu, pentru că altfel sunt sacrificate şase generaţii de elevi care sunt sau vor merge la liceu fără a fi studiat evoluţionismul în şcoala generală.

Citeşte mai multe…