Cum suportă femeile şi bărbaţii despărţirile

Acestea sunt numai câteva întrebări la care psihologii şi antropologii au încercat să găsească un răspuns. Helen Fisher, o cercetătoare care a studiat mai bine de 30 de ani „chimia dragostei” , susţine că respingerea de către partener şi privarea de afecţiune declanşează modificări în creierul nostru.

Studiile ei arată că atunci când suntem părăsiţi, durerea fizică se corelează cu cea emoţională, relatează Huffington Post. Tocmai de aceea, o despărţire poate lua proporţii dramatice. Expresia „a muri de inimă rea” nu e doar o figură de stil. În urma unei separări, oamenii sunt predispuşi la atacuri de cord şi accidente vasculare, cauzate de stările lor depresive.

După scanarea creierului unor „persoane respinse”, s-a constatat că organismul lor secretă dopamină şi cortizol (n.r. hormonul stresului) în exces, explică Fisher, cercetătoare la Universitatea Rutgers din New Jersey. După o despărţire, oamenii încă manifestă trăiri intense faţă de foştii parteneri şi nu pot accepta că au fost părăsiţi pentru totdeauna. De aceea, „părăsiţii” apelează la diverse metode pentru a restabili legătura cu „el” sau „ea”. De multe ori, strategiile sunt de-a dreptul umilitoare şi degenerează în hărţuire: de la trimiterea mai multor scrisori până la strecurarea în casa fostului sau a fostei pentru a-l/ a o implora să se răzgândească. La început, majoritatea trec prin multe transformări fizice care nu le fac bine: fumează în exces, sar peste mese, îşi găsesc refugiul în mâncare.

Revoluție în medicină: COVID-19 și herpes, blocate cu o simpla gumă de mestecat

Studiu. Un test salivar pentru cancerul de prostată, mai bun decât testul de sânge

Citeşte mai multe despre problemele de sănătate cauzate de despărţiri pe www.gandul.info.