Ce înseamnă cu adevărat tratamentul cu celule stem pentru pacienţii cu boala Parkinson
Boala Parkinson este una dintre cele mai răspândite afecţiuni neuro-degenerative din lume, afectând peste 6,2 milioane de oameni, dintre care 1,2 milioane în Europa. Aceasta este a doua cea mai frecventă boală neuro-degenerativă, după boala Alzheimer, iar prevalenţa sa este în creştere la nivel global. În România, se estimează că există aproximativ 72.000 de pacienţi diagnosticaţi cu această afecţiune, iar cercetările recente indică faptul că numărul pacienţilor se va dubla până în 2030. Simptomele bolii Parkinson sunt diverse, ceea ce poate duce la confundarea lor cu alte afecţiuni şi întârzierea diagnosticului. Această boală prezintă peste 40 de simptome şi afectează în special mişcările corpului. De obicei, pacienţii sunt diagnosticaţi în jurul vârstei de 60 de ani, dar tulburările de mişcare apar abia în stadiul 3 al bolii. Cu toate acestea, boala se dezvoltă încet, iar primele leziuni pot apărea cu până la 20 de ani înainte de apariţia primelor semne.
În prezent, peste 100 de studii sunt în desfăşurare la nivel mondial pentru a evalua utilizarea celulelor stem în tratamentul bolii Parkinson. Aceste studii sunt împărţite în mai multe categorii, cum ar fi terapii cu celule stem embrionare, terapii cu celule stem pluripotente induse (iPSCs) şi terapii cu celule stem adulte. Cercetătorii au reuşit până în prezent să obţină rezultate bune în timpul studiilor clinice desfăşurate pe rozătoare şi maimuţe, iar recent, în Suedia, primul pacient cu boala Parkinson a primit un transplant cu celule stem. ”Cu acest studiu, sperăm să demonstrăm că produsul celular funcţionează conform aşteptărilor la pacienţi. De-a lungul timpului, acest lucru creează oportunitatea de a ajuta mai mulţi oameni cu Parkinson în viitor”, a declarat Malin Parmar, profesor la Universitatea Lund, care conduce echipa STEM-PD în strânsă colaborare cu colegii de la Skåne University Hospital, Universitatea Cambridge, Cambridge University Hospitals NHS Foundation Trust şi Imperial College London.
În special, terapiile cu celule stem ar putea ajuta la înlocuirea celulelor nervoase deteriorate sau moarte din creier, restabilind astfel funcţia normală a sistemului nervos. Principalul beneficiu imediat observat a fost reducerea simptomelor motorii, cum ar fi tremurul, rigiditatea musculară şi dificultăţi în mişcare. Terapiile cu celule stem au demonstrat în studiile preclinice că pot îmbunătăţi aceste simptome şi pot ajuta la restabilirea funcţiei motorii.
„În România, lipsa unei bănci publice de celule stem este un obstacol în dezvoltarea terapiilor celulare, dar avem privilegiul de a avea numeroase bănci private ce oferă opţiunea recoltării la naştere a celulelor stem, permiţând astfel accesul la terapii celulare în viitor. Mai mult, prin recoltarea placentei la naştere şi stocarea diferitelor tipuri de celule stem din acest ţesut timp de decenii, în condiţii de criogenie, putem asigura accesul întregii familii la terapiile celulare viitoare pentru tratarea inclusiv a Parkinson-ului. Acest lucru este cu atât mai valoros, având în vedere că aceste celule sunt imunoevazive şi pot fi utilizate atât pentru copilul de la care s-au recoltat, cât şi pentru părinţi sau bunici, oferindu-le o şansă la o viaţă mai sănătoasă şi mai lungă”, a declarat dr. Bogdan Coltor, reprezentant medical Cord Blood Center.