Ce îşi amintesc oamenii după trezirea din COMĂ: Misterul "amintirii" a ceva ce nu s-a întâmplat niciodată

Pentru a înţelege aceste aspecte, potrivit doctorului Alex Proekt, profesor asistent de anesteziologie la Weill Cornell Medical College din New York, mai întâi trebuie să ştim ce înseamnă să fii inconştient, relatează Business Insider.

Ce înseamnă să intri în comă

După ce o persoană suferă o traumă neurologică gravă, medicii nu pot irosi deloc timpul. Creierul se umflă în semn de reacţie la rană, extinzându-se uneori spre craniu sau blocând circulaţia oxigenului în anumite zone, ceea ce poate cauza o traumă craniană sau chiar moartea.

În unele cazuri, singura reacţie este pasul drastic de a intra într-o comă indusă. Încetarea sau limitarea activităţii cerebrale prin inducerea unei come reduce fluxul sangvin şi rata metabolică a creierului, ceea ce ajută la reducerea umflăturii. Acest lucru îi permite creierului să se odihnească şi îi oferă timp pentru a se recupera.

În ciuda numelui comun, o comă indusă diferă în mod radical de coma "tradiţională" cauzată de traumă, potrivit lui Proekt. Aducerea cuiva în comă în mod intenţionat poate fi comparată cu plasarea sub anestezie: persoana devine inconştientă, dar - şi acest lucru este de o importanţă crucială - medicii ştiu cum să o trezească.

Procesul de trezire din comă este complicat şi presupune o călătorie a minţii printr-o serie de stări diferite.

Ce înseamnă trezirea din comă

Starea de inconştienţă şi cea de trezie nu sunt clar delimitate. Aşa cum somnul obişnuit are etape multiple, există diferite stări ale creierului pe care mintea le înregistrează în timp ce este inconştientă şi stări diferite în care creierul intră în timp ce se trezeşte.

Într-o comă reală, non-indusă, nu există dovezi de cicluri circadiene fluctuante sau activitate cerebrală în schimbare, conform lui Proekt. În acest caz, e destul de puţin probabil ca cineva să îşi amintească ceva sau chiar să viseze - deşi dacă persoana se trezeşte, ceea ce nu e garantat, ar putea intra de-a lungul acestui proces în stări mentale care îi permit să viseze.

Pentru că nu sunt cunoscute cu exactitate etapele prin care mintea trece pe măsură ce persoana iese din coma reală, aceasta poate părea că se află în continuare în comă, când de fapt ea se trezeşte, iar la un moment dat poate deveni chiar parţial conştientă de împrejurimi.

Când un medic plasează pacientul în comă indusă, încearcă în acelaşi timp să creeze o stare mentală care va diminua activitatea sa cerebrală şi, în mod normal, nivelul său de conştientizare sau percepţie a celor din jur. Totuşi, creierul unei persoane se poate afla în mai multe stări active în timp ce intră sau iese din coma indusă, exact ca atunci când pacienţii sunt anesteziaţi.

În unele cazuri, pacienţii care trec printr-o procedură standard de anesteziere pot petrece timp în stadii care le permit experienţe asemănătoare viselor. În ocazii mai rare, este posibil ca efectul anesteziei să nu atingă un nivel atât de adânc pe cât ar trebui şi, implicit, să rămână cu amintiri din ceea ce se întâmplă în jurul lor. Deşi extrem de puţin comun, Proekt spune că unul sau doi oameni din 1.000 ar putea să-şi amintească exact ce se întâmplă lângă ei în timpul intervenţiei chirurgicale.

"Amintirea" a ceva ce nu a existat

În acelaşi timp, este mult mai des întâlnit cazul în care oamenii îşi amintesc lucruri care nu s-au întâmplat niciodată. E dificil să descrii experienţele mentale diferite pe care oamenii le au în timp ce sunt în comă. Unii pot avea vise, iar alţii halucinaţii.

În secţiunea de comentarii a unui articol din revista Scientific American despre come induse, internauţii au descris porţiuni pe care şi le amintesc din experienţă. Deşi lucrurile suţinute nu pot fi verificate, acestea ilustrează călătorii inedite pe care mintea le face când este inconştientă sau când trece prin procesul de trezire:

"A fost un coşmar continuu din care nu mă puteam trezi... Mi-a luat MULT mai mult timp să îmi revin din imaginile văzute în timpul comei decât din rănile fizice", a spus un utilizator cu numele Biconderopus.

O experienţă similară a fost descrisă de utilizatorul koko11: "În iulie 2009 am fost într-o comă indusă din cauza virusului H1N1 combinat cu boala Legionarilor, cauză din care corpul meu a intrat în şoc septic. Asemenea multora dintre voi, am experimentat coşmaruri care păreau incredibil de vivide şi detaliate. Mi-a luat câteva zile după ce m-am trezit ca să-mi dau seama că nu au fost reale. Pentru un timp nu am avut niciun fel de amintiri "reale" despre cum ajunsesem în spital, deşi mi se explicase. Anumite lucruri spuse de cei din jurul meu în timp ce eram în comă s-au incorporat de asemenea în coşmaruri, dar cu unele schimbări. Mi-a fost mai greu să trec de coşmaruri decât să îmi revin fizic."

De unde apar aceste viziuni stranii

Creierul poate interpreta în multe feluri ceea ce experimentează, iar oamenii reţin adesea explicaţia care li se pare cea mai logică sau convenabilă. Medicii şi oamenii de ştiinţă nu cunosc exact ceea ce îi face pe pacienţi să ajungă în stări care le provoacă aceste viziuni, coşmaruri şi, în cazuri mai rare, amintiri.

Potrivit lui Proekt, acestea ar fi, cel mai probabil, consecinţe ale felului în care creierul nostru încearcă să clarifice sau codifice reprezentări ale unei lumi abia simţite.

Un alt doctor, Michael J. Souter, profesor de anesteziologie şi chirurgie neurologică la Universitatea din Washington, Seattle, ia în calcul ipoteza că oamenii ar putea experimenta aceste "coşmaruri vivide" şi "halucinaţii deranjante" întrucât creierul încearcă să atribuie un sens sunetelor din jur.