Ce tip de supernovă a dus la formarea Soarelui? Meteoriţii prăbuşiţi pe Pământ ar putea avea răspunsul

Mai mulţi oameni de ştiinţă de la Universitatea din Chicago (SUA) şi de la Centre National de la Recherche Scientifique din Franţa (CNRS) au reuşit să identifice "urmele" unei supernove lăsate de meteoritul căzut în Orgueil. Un fragment cu o greutate de nouă kilograme din acest meteorit este expus la Muzeul Naţional de Istorie Naturală din Paris.

Explozia stelelor la sfârşitul vieţii acestora conduce la îmbogăţirea spaţiului interstelar cu elemente chimice, create în timpul reacţiilor nucleare ce au loc la nivelul nucleului sau în timpul exploziei finale (supernova).

Cu ajutorul urmelor lăsate de acele elemente chimice descoperite în meteoriţii prăbuşiţi pe Terra, oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia, încă de acum 40 de ani, că o stea a explodat în urmă cu 4,5 miliarde de ani, conducând probabil la naşterea Soarelui, au afirmat cercetătorii americani şi francezi.

Însă prezenţa în exces a unui anumit izotop de crom în anumiţi meteoriţi a rămas până în zilele noastre un mister.

După ce au analizat aproape 1.500 de fragmente microscopice din meteoritul din Orgueil, cercetătorii francezi au descoperit o nanoparticulă extrem de bogată în izotopul crom 54. Abundenţa acestui izotop certifică ipoteza potrivit căreia această substanţă exista înainte de formarea sistemului nostru solar, au explicat autorii acestui studiu, ce a fost publicat recent în revista ştiinţifică americană The Astrophysical Journal.

Odată diseminate de explozia supernovei într-un nor uriaş de gaze şi praf, care a dat naştere sistemului nostru solar, acele particule fine au fost triate în funcţie de mărimea lor în timpul procesului de formare a Soarelui, a planetelor şi a meteoriţilor. Acesta este motivul pentru care izotopul crom 54 apare în abundenţă în meteoritul din Orgueil, dar nu şi pe Terra.

Pentru analiza nanoparticulelor cu diametre mai mici de 0,1 microni - de o mie de ori mai subţiri decât un fir de păr - cercetătorii au utilizat o nanosondă ionică (NanoSIMS 50L) instalată la California Institute of Technology. Microfragmentele au fost studiate şi cu ajutorul unui microscop electronic la Universitatea din Lille (Franţa).

Cu ajutorul unui nou set de analize, savanţii vor putea determina în curând tipul de supernovă care a condus la formarea acestor fragmente cosmice bogate în izotopul crom 54.