Ce vârstă are de fapt Luna? O nouă descoperire a cercetătorilor

Acest calcul rezultă dintr-o nouă procedură de datare cu izotopi de plumb şi de neodim, descoperiţi într-un eşantion de anortozit, cea mai veche rocă din scoarţa lunară.

Potrivit uneia dintre cele mai importante teorii despre formarea Lunii, satelitul natural al Terrei a apărut în urma impactului dintre un obiect de mărimea unei planete mici şi Pământ.

Această coliziune ar fi smuls cantităţi mari de materie de pe Terra, roci şi magmă, care s-ar fi aglomerat apoi pentru a forma Luna. Suprafaţa ei ar fi fost iniţial doar un imens ocean de magmă care s-a răcit ulterior.

„Vârsta extraordinar de mică a acestui eşantion lunar înseamnă fie că Luna s-a solidificat semnificativ mai târziu decât se credea până acum, fie că noi trebuie să ne revizuim complet modul de a înţelege istoria geologică a Lunii”, a declarat Richard Carlson, de la Institutul Carnegie din Washington.

Dacă noua datare a eşantionului lunar este exactă, acest lucru înseamnă că cele mai vechi zone din scoarţele terestră şi lunară s-au format aproximativ în acelaşi timp, la puţin timp după un impact uriaş.

Acest lucru corespunde vârstei depozitelor care conţin cel mai vechi mineral terestru, zirconiu, descoperite în vestul Australiei.