Celulele suşă sangvine, capabile de reacţie în situaţii de urgenţă

Această proprietate surprinzătoare, nebănuită până acum, ar putea avea aplicaţii importante în viitor, pentru a-i proteja contra infecţiilor pe miile de pacienţi care suferă de leucemie şi care au beneficiat de un transplant de măduvă osoasă, în perioada în care sistemul imunitar se reorganizează, afirmă medicul Michael Sieweke, de la Centrul de Imunologie Luminy din Marsilia, coordonatorul acestui studiu realizat în colaborare cu cercetătorii de la INSERM, CNRS şi Centrul de Medicină Moleculară Max Delbrück (MDC) din Berlin.

Celulele sangine au o durată de viaţă limitată: speranţa de viaţă a unei globule roşii nu depăşeşte trei luni, cea a plachetelor sangvine (pentru coagulare) este de circa 10 zile, iar cele mai multe dintre globulele albe nu trăiesc decât câteva zile, afirmă autorii acestui studiu, realizat pe şoareci, publicat în revista ştiinţifică Nature.

Celulele suşă hematopoietice din măduva osoasă (situată în centrul sternului şi în oasele bazinului) asigură procesul de reînnoire, eliberând în fiecare zi câteva miliarde de noi celule în fluxul sangvin.

Pentru a realiza acest fapt, ele trebuie nu doar să se multiplice, ci şi să se diferenţieze, adică să se specializeze, pentru a produce globule albe, globule roşii şi plachete sangvine.

Medicii coordonaţi de Michael Sieweke au descoperit deja în 2009 că, în situaţii considerate normale, celulele suşă nu acţionează la întâmplare, ci "decid" o producţie echilibrată sub influenţa diverşilor factori şi semnale pe care le primesc.

Oamenii de ştiinţă nu ştiau însă cum reuşeau aceste celule suşă să răspundă la situaţiile de urgenţă, producând de exemplu globule albe care distrug microbii, precum celulele macrofage, pentru a combate infecţiile.

Cercetătorii francezi au demonstrat astfel că celulele suşă sunt capabile să perceapă semnalele de alertă pentru produce celule apte să acţioneze în faţa pericolelor.

"Am descoperit că o moleculă biologică (un factor de creştere cunoscut sub denumirea "M-CSF") produsă în cantităţi mari de organism în timpul unei infecţii sau al unei inflamaţii indică drumul care trebuie urmat de celulele suşă", a explicat medicul Sandrine Sarrazin de la INSERM, coautoare a studiului.

Molecula M-CSF (Macrophage Colony-Stimulating Factor) activează globulele albe prin intermediul unei gene ("PU.1") din celula suşă, care imediat produce în cantităţi mari cele mai apte celule pentru situaţia respectivă, începând cu celulele macrofage.

Molecula M-CSF ar putea fi utilizată pentru a stimula şi pentru a accelera producţia de globule albe la bolnavii care prezintă un risc mare de infecţie, afirmă profesorul Sieweke, evocând cazul celor 50.000 de pacienţi din lume care sunt în fiecare an descoperiţi în faţa infecţiilor, imediat după ce au suportat un transplant de măduvă osoasă. Astfel, "aceşti pacienţi ar putea fi protejaţi de infecţii pe durata în care sistemul lor imunitar se reorganizează".