CERN: Tunel uriaş în formă de inel, cu o circumferinţă de 100 kilometri, între Franţa şi Elveţia

Un studiu de fezabilitate va fi lansat săptămâna viitoare. Din această perspectivă, o sută de cercetători veniţi din lumea întreagă se vor reuni între 11 şi 13 februarie la Universitatea din Geneva pentru a lansa acest program care va avea o durată de implementare de cinci ani.

Viitorul inel are menirea de a înlocui LHC, actualul accelerator de particule al CERN, al cărui tunel subteran are o circumferinţă de 27 kilometri. Acest tunel circular a fost imaginat încă din anii 1980.

Cu o circumferinţă între 80 kilometri şi 100 kilometri, viitorul accelerator de particule, denumit FCC (Futur Collisionneur Circulaire), va putea să ajungă la o energie fără precedent de 100 TeV (tera electronvolt), spre deosebire de LHC, care are doar 14 TeV.

Acest studiu se alătură aceluia realizat în urmă cu mai mulţi ani şi care prevedea construirea unui accelerator liniar compact (CLIC), un accelerator rectiliniu de 80 kilometri care ar putea trece pe sub graniţa franco-helvetă.

Obiectivul celor două studii este de a analiza fezabilitatea diverselor maşini şi instrumente şi de a evalua costurile până în 2018 şi 2019, dată la care strategia europeană în domeniu va fi actualizată, se explică în comunicatul CERN.

Cercetarea în domeniul fizicii particulelor a devenit o ştiinţă planetară. Informaţii utile sunt schimbate cu regularitate între specialiştii din Statele Unite şi cei din Europa, în cadrul unui organism mondial, ICFA (Comitetul internaţional pentru acceleratoare viitoare).

Până atunci, acceleratorul LHC va continua să fie operat pentru încă opt ani. Aflat în prezent în revizie tehnică, LHC va fi repornit în 2015.

"Ştim în continuare puţine lucruri despre bosonul Higgs, suntem în căutarea materiei negre şi a supersimetriei. Doar viitoarele rezultate furnizate de LHC vor fi în măsură să ne arate pistele de cercetare pe care trebuie să le urmăm pe viitor şi tipul de accelerator cel mai adaptat", a spus Sergio Bertolucci, director de cercetare şi informatică la CERN.

Bosonul Higgs a fost descoperit în vara anului 2012 de CERN graţie cercetărilor întreprinse de belgianul François Englert şi britanicul Peter Higgs.

Bosonul Higgs este o particulă elementară considerată de fizicieni drept "cheia de boltă" în structura fundamentală a materiei.

Pentru această descoperire, François Englert şi Peter Higgs, ambii octogenari, au câştigat premiul Nobel pentru fizică pe anul 2013.

Lucrările lor explică motivul pentru care anumite particule au o masă, în timp ce alte particule nu au o masă şi, în consecinţă, motivul pentru care Universul este aşa cum îl cunoaştem.

În eforturile de mediatizare intensă a acestei descoperiri, bosonul a fost denumit "particula lui Dumnezeu", întrucât această particulă se află peste tot, deşi este deosebit de greu de captat.

Această descoperire este considerată una dintre cele mai importante din istoria fizicii.