China a lansat cea de-a doua sondă lunară din istoria acestei ţări

Sonda lunară chineză, lansată cu ajutorul unei rachete, a decolat aşa cum era prevăzut, cu trei secunde înainte de ora locală 19 (11 GMT) de la baza spaţială Xichang.

Televiziunea chineză a prezentat racheta, amplasată pe rampa de lansare, cu câteva secunde înainte de decolare. Televiziunea nu a prezentat însă lansarea propriu-zisă, însă a transmis apoi, timp de multe secunde, imagini cu racheta care se ridica tot mai mult pe cerul de deasupra bazei spaţiale.

În mod simbolic, lansarea a avut loc în ziua în care se celebrează cea de-a 61-a aniversare de la înfiinţarea Republicii Populare Chineze de către Mao Zedong în 1949.

Mulţi spectatori au ocupat încă din cursul dimineţii locurile amplasate pe o tribună special amenajată la o distanţă de 2,5 kilometri de rampa de lansare, plătind suma de 800 de yuani (88 euro) pentru a privi lansarea sondei lunare.

La o jumătate de oră după lansare, Chang'e-2, denumită astfel după numele unei zeiţe din mitologia chineză despre care legenda spune că a zburat pe Lună, a ajuns pe orbita ei de transfer, urmând să se poziţioneze peste cinci zile la distanţa de 100 kilometri de satelitul natural al Terrei.

Orbita sondei Chang'e-2 va coborî apoi până la 15 kilometri, permiţând efectuarea unor observaţii mai detaliate decât cele realizate de predecesoarea ei, sonda Chang'e-1, ale zonei unde va coborî sonda dintr-o misiune viitoare, Chang'e-3.

Rezoluţia imaginilor pe care le va realiza această sondă chineză va fi de 10 metri pentru altitudinea de 100 de kilometri şi de 1,5 metri pentru fotografiile realizate de la altitudinea de 15 kilometri.

Misiunea Chang'e-3, ce va avea loc în 2012 sau în 2013, va permite coborârea pe Lună a unui robot care va analiza diverse eşantioane lunare.

Într-o etapă următoare, programată pentru anul 2017, chinezii vor încerca să aducă pe Terra eşantioane prelevate din rocile lunare, înainte de a trimite oameni pe Lună, în jurul anului 2020.

Lansată în octombrie 2007, sonda lunară Chang'e-1 şi-a părăsit orbita, în martie 2009, după ce şi-a îndeplinit misiunea pentru care a fost concepută, şi s-a prăbuşit pe suprafaţa Lunii.

Programul chinez de zboruri spaţiale cu echipaje umane la bord a fost lansat în 1992, cu ajutorul unei tehnologii ruseşti. În 2003, China a devenit a treia ţară, după Statele Unite ale Americii şi Rusia, care a trimis un om în spaţiu.

În septembrie 2008, autorităţile de la Beijing şi-au reafirmat ambiţiile spaţiale, anunţând că trei "taikonauţi" - numele sub care sunt cunoscuţi astronauţii chinezi - au realizat o ieşire în spaţiu pe orbita terestră, în timpul misiunii spaţiale Shenzhou VII.

În urma anunţului făcut de autorităţile americane la începutul acestui an, referitor la anularea programului spaţial Constellation, care conţinea o misiune umană pe Lună, China a devenit candidatul cel mai probabil care va efectua următorul zbor cu echipaj uman la bord către satelitul natural al Terrei.

China a amânat în acest an, din motive tehnice, pentru anul 2011 o altă etapă din programul ei spaţial - plasarea pe orbită a modulului spaţial Tiangong-1, ce va alcătui baza unei viitoare staţii spaţiale chinezeşti.

Acest modul, al cărui nume înseamnă "palat celest", va găzdui numeroşi astronauţi chinezi care vor dori să efectueze experienţe ştiinţifice în imponderabilitate. Misiunile spaţiale Shenzhou-9 şi Shenzhou-10, ce vor avea doi sau chiar trei astronauţi la bord, se vor conecta la acest modul.

China şi-a anunţat intenţia de a cuceri şi planeta Marte, trimiţând în acest an un voluntar la Moscova, în cadrul unei misiuni de 520 de zile care simulează o misiune către Marte, cu scopul de a studia efectele de natură fizică şi psihologică pe care le are asupra organismului uman un astfel de voiaj de zeci de milioane de kilometri. Prin comparaţie, distanţa dintre Lună şi Terra este de 380.000 de kilometri.