Cine este Stefan W. Hell, laureat al premiului Nobel pentru chimie pe 2014, care s-a născut în România: "A fost o surpriză totală, am crezut că era o farsă"

Potrivit site-ului nobelprize.org, Stefan W. Hell este cetăţean german şi a absolvit cursurile Universităţii Heidelberg (Germania) în 1990.

Stefan Hell s-a născut pe 23 decembrie 1962 în Arad. Şi-a petrecut copilăria în comuna Sântana, unde a urmat şi şcoala generală, între 1969 şi 1977. În 1977 s-a înscris la liceul Nikolaus Lenau din Timişoara, unde a studiat doar un an. A plecat în Germania în 1978, după primul an de liceu, stabilindu-se împreună cu părinţii la Ludwigshafen.

Între 1981 şi 1987 a urmat cursurile Facultăţii de Fizică la Universitatea din Heidelberg, unde a obţinut titlul de doctor în fizică în 1990, cu calificativul maxim - summa cum laudae.

Este director al Institutului pentru Chimie şi Biofizică Max Planck din Göttingen şi director al Centrului german pentru cercetări contra cancerului din Heidelberg.

Stefan W. Hell, laureatul Nobel născut în România: Îmi place să fiu om de ştiinţă

Cercetătorul german de origine română Stefan W. Hell, unul dintre cei trei laureaţi ai premiului Nobel pentru chimie pe anul 2014, a declarat, într-un scurt interviu realizat la puţin timp după anunţul oficial al Academiei regale de ştiinţe din Suedia, că îi place să fie om de ştiinţă.

Într-un interviu telefonic acordat de Stefan W. Hell jurnalistului Adam Smith de la site-ul Nobelprize.org, cercetătorul de origine română spune că revizuia datele unei lucrări ştiinţifice în momentul în care a aflat vestea că a câştigat premiul Nobel pentru chimie pe 2014, alături de Eric Betzig şi William E. Moerner.

Invitat să descrie reacţia iniţială pe care a avut-o în momentul anunţului oficial făcut de Academia regală de ştiinţe din Suedia, Stefan W. Hell a spus: "A fost o surpriză totală, nu-mi venea să cred. La început, am crezut că putea fi vorba de o farsă, dar apoi mi-am amintit de vocea profesorului Staffan Normark (care a făcut anunţul oficial, n.r.) şi mi-am dat seama că mai erau şi alţi oameni în jurul lui, iar el a spus că va confirma informaţia prin e-mail şi aşa mi-am dat seama că este ceva serios. La început, nu-mi vedea să cred, dar, apoi, am înţeles treptat că era adevărat".

După aceea, Stefan W. Hell spune că a terminat de citit paragraful la care se oprise şi abia apoi a telefonat soţiei şi câtorva buni prieteni.

"Aţi sfidat ştiinţa convenţională atunci când v-aţi gândit că aţi putea să depăşiţi «bariera difracţiei». Ce anume v-a dat curajul să încercaţi acest lucru?", a întrebat jurnalistul Adam Smith.

"Cred că a fost vorba de intuiţie şi, cel puţin asta a fost viziunea mea, mi-am dat seama că atât de multe descoperiri s-au făcut în domeniul fizicii în secolul al XX-lea, încât era pur şi simplu imposibil să nu descoperi fenomene fizico-chimice care să îţi permită să depăşeşti bariera difracţiei, o limită stabilită în jurul anului 1873. Mi-am spus că trebuie să existe ceva, un fenomen care să te ducă dincolo de acea barieră. Aşadar, am devenit într-un fel oarecum convins că trebuia să existe ceva şi că trebuie să încerc să găsesc acel ceva şi, în cele din urmă, am găsit metodele pentru a depăşi acea limită", a adăugat laureatul Nobel pentru chimie pe anul 2014.

Invitat să spună dacă ştiinţa i se pare un domeniu amuzant, Stefan W. Hell a răspuns: "Da, absolut. Îmi place să fiu un om de ştiinţă. Întotdeauna mi-a plăcut să fiu curios, întotdeauna mi-a plăcut să pun sub semnul întrebării anumite lucruri şi ştiinţa convenţională. Ştiinţa este un domeniu care funcţionează la limita cunoaşterii, aşadar e mereu amuzant să treci dincolo de limită şi să te gândeşti la acele lucruri la care ceilalţi oameni nu se gândesc. În ştiinţă există o parte exploratorie, aventuroasă".

"Desigur că nu ştiam dinainte că voi depăşi bariera difracţiei, dar am intrat în laborator şi am început să fiu creativ. Etapa iniţială a proiectului de cercetare a reprezentat un element de creaţie, ştiind că trebuie să demonstrez că nu e vorba doar de imaginaţie, doar o teorie sau doar un gând. Abia apoi intervine munca cea grea şi trebuie să demonstrezi cu adevărat că felul tău de a vedea lucrurile este cel corect. Am avut nevoie de ceva timp, desigur, şi de multă muncă", a adăugat Stefan W. Hell.

La finalul interviului, Adam Smith a spus că, după anunţul de miercuri al comitetului Nobel, Stefan W. Hell va fi "pur şi simplu cotropit" de oameni care vor dori să îi pună întrebări.

"Ei bine, m-am încuiat în casă, aşa că sunt OK, cel puţin până acum", a răspuns cercetătorul.

Cei trei cercetători care au fost recompensaţi cu premiul Nobel pentru chimie pe 2014, Eric Betzig, Stefan W. Hell şi William E. Moerner, au fost premiaţi pentru "dezvoltarea microscopiei cu fluorescenţă de super-rezoluţie", potrivit comitetului Nobel.

Stefan Hell a fost premiat cu Nobel pentru introducerea, în anul 2000, a conceptului de "golire prin emisie stimulată" (STED/ stimulated emission depletion) în microscopie.

În 2013, premiul Nobel pentru chimie a revenit cercetătorilor Martin Karplus, Michael Levitt şi Arieh Warshel, pentru dezvoltarea modelelor multiscalare aplicabile în cazul sistemelor chimice complexe.

Laureaţii vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 8 milioane de coroane suedeze (circa 880.000 de euro), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători pe fiecare categorie.

Laureaţii îşi vor primi premiile Nobel în timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo, pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului premiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896.

Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 - 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.