CNN - Omenirea a irosit unica şansă de a combate schimbările climatice pe durata pandemiei

Covid-19 a devastat economia globală şi a forţat guvernele din întreaga lume să investească trilioane de dolari în efortul de recuperare.

Pandemia ar fi putut fi momentul decisiv în lupta împotriva schimbărilor climatice -  o oportunitate pentru liderii globali de a salva mediul şi de a pivota planeta către un viitor mai verde.

În schimb, CNN a descoperit că unele dintre cele mai mari ţări producătoare de combustibili fosili injectează banii contribuabililor pentru a susţine industriile poluante. Şi noi date exclusive arată că aceste decizii duc lumea cu un pas mai aproape de o catastrofă climatică .

Cercetările arată că lumea merge cu mult în urma obiectivelor de limitare a încălzirii globale la sub 2 grade Celsius. 

Emisiile globale de gaze cu efect de seră au scăzut din cauza restricţiilor cauzate de coronavirus. Emisiile viitoare sunt proiectate să fie uşor mai mici din cauza crizei economice pe termen scurt. 

Pe termen lung însă, emisiile vor creşte din cauza dorinţei multor state care vor să-şi revină economic la normalitatea şi stilul de viaţă de dinainte de pandemie. 

Polonia cheltuieşte 35 de milioane de dolari pentru a cumpăra cărbune  pentru a uşura o industrie „zguduită de pandemie”. În Canada, provincia Alberta investeşte 1,1 miliarde de dolari într-o nouă conductă de petrol, considerată „esenţială” pentru redresarea economică. Australia accelerează o nouă mină de cărbune pentru a ajuta statul „să se recupereze de impactul Covid-19”. Şi India deschide zeci de mine de cărbune sectorului privat pentru a „transforma criza Covid-19 într-o oportunitate”.    

Când Polonia a semnat Acordul de la Paris din 2015, s-a angajat să menţină creşterea temperaturii globale cu mult sub 2 grade Celsius.  

UE, inclusiv Polonia, va trebui să-şi reducă emisiile legate de cărbune aproape de zero până în 2030 dacă doreşte să fie compatibilă cu Acordul de la Paris. 

Australia este al doilea cel mai mare exportator de cărbune din lume după Indonezia, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie, iar Queensland, în special, se bazează în mare măsură pe sectorul resurselor. Mineritul reprezintă aproape 12% din economia Queenslandului şi jumătate din veniturile sale din export, ceea ce o face cea mai mare industrie a statului, potrivit datelor guvernamentale.

India este al treilea cel mai mare poluator de dioxid de carbon din lume, după China şi Statele Unite.

Producţia de cărbune a ţării a crescut constant de la 532 de tone metrice în 2010-2011 la 810 de tone metrice proiectate pentru anul 2019-2020, iar guvernul are un plan pe cinci ani pentru a creşte sectorul cărbunelui cu 8% până în 2024.

India importă, de asemenea, o mare parte din cărbunele său. Unul dintre motivele majore pentru impulsul recent în producţia internă este renunţarea la importuri, satisfăcând în acelaşi timp nevoile în creştere de energie ale populaţiei sale de 1,3 miliarde.

În 2016, India a ratificat Acordul de la Paris, angajându-se să-şi reducă emisiile de carbon cu mai mult de o treime - cu până la 35% sub nivelul din 2005  - până în 2030.

Potrivit unui studiu viitor al Climate Action Tracker, distribuit exclusiv de CNN, India încă poate să-şi îndeplinească angajamentul faţă de Acordul de la Paris, cu un obiectiv de 40% energie regenerabilă până în 2040.

Între timp, India este puternic afectată de criza climatică.

Ultimul deceniu a fost cel mai fierbinte înregistrat din India, potrivit Departamentului de Meteorologie din India, având temperaturi crescute de până la 0,36 grade Celsius peste medie.

Conform unui studiu din 2017 al Institutului de Tehnologie din Massachusetts (MIT ) în care temperaturile medii globale cresc cu 4,5 grade Celsius până în 2100, mari părţi ale Indiei ar putea experimenta temperaturi care depăşesc limitele supravieţuirii umane. Într-un scenariu mai optimist -  în care încălzirea este menţinută la 2,25 grade Celsius -  cercetătorii au descoperit că nicio parte din Asia de Sud nu ar depăşi limitele de supravieţuire până în anul 2100.

India traversează o perioadă de crize meteorologice extreme, cu secete, inundaţii şi lipsuri de apă potabilă care devastează mii de vieţi în fiecare an şi au impact asupra economiei deja afectate a ţării.