Consumul de antibiotice trebuie redus, tot mai multe infecţii au căpătat rezistenţă

Studiul realizat de Centrul European pentru Studiul şi Controlul Bolilor şi de Agenţia Europeană a Medicamentului arată că, în România, cea mai mare rezistenţă la antibiotice o are bacteria Klebsiella pneumoniae, adică microbul care provoacă de la infecţii urinare, la pneumonie. În 50 la sută din totalul infecţiilor, acest germen a fost depistat ca fiind rezistent la Cefalosporină. O situaţie similară este întalnită în Bulgaria şi Grecia, bacteria Klebsiella pneumoniae fiind rezistentă la a treia generaţie de cefalosporine.

Medicul Ioan Stelian Bocşan, participant la realizarea raportului, spune că această situaţie este îngrijorătoare pentru specialişti. "Suntem destul de sus în acest raport, trebuie să reducem consumul de antibiotic, companiile farmaceutice trebuie să găsească noi formule mai rezistente", a adăugat medicul Bocşan.

Potrivit consilierul Ministerului Sănătăţii, doctor Alexandru Rafila, infecţiile pielii, faringitele, bronşitele, dar chiar şi toxiinfecţiile alimentare provocate de Stafilococul auriu nu mai trec cu banala Meticilină.

"La noi, între 25 şi 50% dintre tulpinile microbului nu au putut fi omorâte cu acest antibiotic. Aşa ca mulţi doctori au fost nevoiţi să încerce noi clase de medicamente, iar tratamentele pacienţilor să fie des schimbate. Stafilococul auriu creează probleme de rezistenţă şi în Franţa, Marea Britanie, Grecia, Spania, Portugalia", a mai spus consilierul.

Cazuri în care stafilococul auriu este rezistent la meticilină au fost înregistrate şi în Franţa, Marea Britanie, Italia, Grecia, Spania, Portugalia, fiind vorba de meningite, toxiinfecţii alimentare, faringite, bronşite, pneumonii, care nu mai pot fi tratate cu acest medicament.

Doctorul Rafila a apreciat că principalele cauze pentru creşterea rezistenţei o reprezintă prescrierea antibioticelor pentru orice boală fără antibiogramă, automedicaţia, dar şi introducerea antibioticelor în hrana animalelor.

O altă situaţie alarmantă este şi în privinţa tulpinilor de E.coli care provoacă infecţii digestive, intestinale, biliare şi care nici la a treia generaţie de antibiotice nu mai rezistă. De asemenea, banalul pneumococ care provocă sinuzite, otite şi care putea uşor fi tratat cu penicilina dă de furca medicilor, de vreme ce între 10 până la 25 la sută dintre tulpini sunt indestructibile.

Escherichia coli este rezistentă la a treia generaţie de Cefalosporine (cod roşu numai în România), provocând 25-50% dintre infecţiile digestive.

Streptococcus pneumoniae, rezistentă la Penicilina (cod portocaliu),10-25% tulpini fiind rezistente în infecţiile din fluxul sangvin (meningită, sinuzită, otita, septicemie).

Peste 380.000 de europeni au anual infecţii cauzate de bacterii rezistente la medicamente, iar 25.000 de oameni mor anual în Uniunea Europeană din cauza infecţiilor cauzate de bacterii rezistente la antibiotice pentru care medicii au epuizat orice variantă terapeutică. Numărul de zile libere pentru tratament este de 2.536.000, pe an, potrivit studiului autorităţilor europene.