Continentele se unesc. ,,Ar putea însemna sfârşitul mamiferelor şi al oamenilor”, avertizează oamenii de ştiinţă într-un studiu îngrijorător

Dacă nu ne omoară schimbările climatice cauzate de emisiile de carbon, mai mult ca sigur vom dispărea din cauza unei catastrofe geologice, susţin oamenii de ştiinţă. 

Într-un simulator computerizat, aceştia au prevăzut viitorul deplasării maselor continentale – toate continentele se vor uni într-un supercontinent, cunoscut ca Pangeea Ultima. 

Pentru mulţi turişti europeni şi asiatici ar suna bine să poată călători în America fără avioane şi vase, ar putea însemna crearea unei societăţi fără frontiere.

O specie rară de dinozaur cu două gheare, descoperită în deşertul Gobi

Radiografiile toracice ajută la depistarea timpurie a cancerului pulmonar

Dar oamenii de ştiinţă atrag atenţia că formarea supercontinentului ar putea cauza extincţia noastră ca specie, dar şi a celorlalte specii de animale şi plante. 

Va fi o extincţie similară cu cea de acum 66 milioane de ani, când un asteroid care a căzut pe Pământ a cauzat moartea tuturor dinozaurilor, potrivit Daily Mail. 

După 400-600 milioane de ani de divizare, continentele se vor uni din nou în supercontinentul Pangeea pesste 250 milioane de ani.

Dr. Alexander Farnsworth, cercetător asociat al Universităţii din Bristol – Şcoala de Ştiinţe Geografice, declară îngrijorat ,,viitorul îndepărtat sună sumbru, nivelul dioxidului de carbon s-ar putea dubla, iar oamenii, alături de alte specii, vor dispărea din cauza căldurii”. 

Deplasarea continentelor nu doar că vor duce la erupţii vulcanice şi cutremure în masă, dar vor elibera cantităţi uriaşe de dioxid de carbon în atmosferă, iar formarea unui supercontinent ar putea duce la creşterea temperaturilor globale de la 40-50 la 70 grade Celsius, precum şi la o creştere a umidităţii

Cum arăta Pământul când a existat un singur supercontinent? 

Pangea  a fost un supercontinent care a existat în perioada paleozoicului târziu şi mezozoicului timpuriu . 

S-a asamblat din masele continentale anterioare Gondwana , Euramerica şi Siberia în timpul Carboniferului cu aproximativ 335 de milioane de ani în urmă şi a început să se despartă cu aproximativ 200 de milioane de ani în urmă, la sfârşitul Triasicului şi începutul Jurasicului.

Pangea a fost centrată pe ecuator şi înconjurată de superoceanul Panthalassa şi de Oceanul Tethys. 

Viaţa pe uscat era dominată doar de muşchi, artropode, tetrapode şi spre finalul existenţei supercontinentului, Lystrosaurus, o specie timpurie de şopârlă. Pădurile de conifere au apărut foarte târziu. 

Oceanele Carboniferului erau bogate în corali,  brahiopode, briozoare, rechini şi primii peşti osoşi, moluşte (în special amoniţi ), ihtiosauri şi trilobiţi. 

Divizarea supercontinentului a dus la cea mai mare extincţie în masă între erele geologice Permian şi Triasic, acum 250 milioane de ani, când aproape 80% din speciile existente atunci au dispărut permanent. 

Formarea supercontinetului Pangeea Ultima peste 250 milioane de ani ar putea duce la apariţia unor specii noi care să se adapteze la noile condiţii – trilobiţii, amoniţii şi alţi rechini giganţi ar putea reveni, în vreme ce viaţa pe uscat va fi săracă.

La suprafaţă, probabil că doar specii de reptile, ca Lystrosaurus, ar mai putea să se adapteze la căldura extremă. 

Este probabil ca până atunci, specia umană să dispără sau să colonizeze alte planete din alte sisteme solare. Până la urmă, 250 milioane de ani este mult timp.