Crizele economice cresc rata sinuciderilor şi omorurilor

Autorii studiului coordonat de David Stuckler, de la Universitatea din Oxford, şi Martin McKee, de la Şcoala de Igienă şi Medicină Tropicală din Londra, au cercetat felul în care schimbările economice au afectat nivelul mortalităţii prin sinucidere sau omor în 26 de state ale Uniunii Europene în perioada 1970-2007.

"Nu ar fi surprinzător să vedem mai mult stres, sinucideri şi tulburări mintale", în urma crizei economice actuale, a subliniat recent Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), citată de autori.

Aceştia au constat că pentru o creştere cu 1 la sută a şomajului, există o creştere de 0,8 la sută a ratei sinuciderilor pentru persoanele sub 65 de ani, adică între 60 şi 550 de sinucideri în plus pe an. Numărul crimelor creşte de asemenea cu 0,8 la sută.

În privinţa numărului accidentelor rutiere, acesta a cunoscut o scădere de 1,4 la sută, din cauză că persoanele merg mai mult pe jos şi conduc mai puţin.

Dacă şomajul va creşte cu peste 3 la sută, rata sinuciderilor pentru persoanele sub 65 de ani va creşte cu 4,5 la sută şi decesele provocate de abuzul de alcool cu 28 la sută.

Impactul crizei economice asupra numărului de sinucideri este atenuat de o consolidare a serviciilor sociale, vizând ajutarea menţinerii locului de muncă sau reangajarea, potrivit autorilor studiului. În cazul în care cheltuielile anuale pentru aceste programe depăşesc 190 de dolari (sumă variabilă în funcţie de costul vieţii), şomajul nu mai are efect asupra nivelului sinuciderilor.

Două ţări din Europa, unde programele de asistenţă sunt importante, au cunoscut într-o perioadă de criză o legătură inversă între şomaj şi sinucideri. În Finlanda, între 1990 şi 1993, nivelul şomajului a urcat de la 3,2 la 16,6 la sută şi cel al sinuciderilor a scăzut puternic. În Suedia, în 1991-1992, nivelul şomajului a crescut de la 2,1 la 5,7 la sută şi cel al sinuciderilor a scăzut de asemenea.

În 2003, jumătate din ţările europene cheltuiau cel puţin 190 de dolari pentru fiecare şomer, într-un an. Europa Occidentală cheltuia în medie 261 de dolari, iar Europa de Est 37 de dolari.