CRONOLOGIE: Misiunile spre solul planetei Marte de la începutul anilor 1960 şi până în prezent

Plasarea cu succes a unui dispozitiv spaţial pe suprafaţa planetei Marte este o operaţiune deosebit de complicată, iar din cele 14 tentative iniţiate din anii 1960 de URSS, apoi de Rusia, dar mai ales de Statele Unite ale Americii, doar jumătate au fost încununate cu succes.

Urmărește
635 afișări
Imaginea articolului CRONOLOGIE: Misiunile spre solul planetei Marte de la începutul anilor 1960 şi până în prezent

Misiunile spre solul planetei Marte de la începutul anilor 1960 şi până în prezent (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

NASA, al cărei robot Curiosity a ajuns cu bine, luni, pe planeta roşie, este singura agenţie spaţială din lume care a reuşit până în prezent să exploreze solul marţian, cu şase dispozitive spaţiale. Înainte de Curiosity, cel mai recent dintre acestea a fost Phoenix, în 2008.

Istoricul celor 14 misiuni spaţiale pe Marte:

Noiembrie 1960 (URSS): Sputnik 22 s-a dezintegrat rapid, înainte de a atinge orbita terestră.

Noiembrie 1971 (URSS): Marte 2 s-a prăbuşit pe suprafaţa planetei Marte.

Decembrie 1971 (URSS): Marte 3 a realizat prima coborâre reuşită pe Marte. Deşi această sondă a funcţionat doar 15 secunde, ea a reuşit să transmită câteva imagini.

Martie 1974 (URSS): Marte 6 a încetat orice comunicare cu Terra înainte de a coborî pe Marte.

Martie 1974 (URSS): Marte 7 a eşuat în încercarea de a se plasa pe orbita marţiană.

Iulie-august 1976 (SUA): Viking 1 (iulie) şi Viking 2 (august) sunt primele sonde care au reuşit să coboare şi să funcţioneze pe suprafaţa planetei roşii, de unde au transmis pe Terra imagini şi analize chimice ale solului marţian.

Noiembrie 1996 (Rusia): Marte 96 - tentativă de lansare eşuată.

Septembrie 1997 (SUA): Mars Pathfinder reuşeşte să plaseze simultan o sondă pe orbită şi un mic robot pe solul marţian.

Decembrie 1999 (SUA): Sonda Mars Polar Lander s-a prăbuşit pe suprafaţa marţiană.

Ianuarie 2004 (SUA): Cei doi roboţi - Spirit şi Opportunity - din gama Mars Exploration Rovers au coborât cu succes pe Marte, la un interval de o lună unul faţă de celălalt. Opportunity continuă să funcţioneze şi în prezent.

Decembrie 2004 (Uniunea Europeană): Beagle 2 a pierdut contactul cu centrul de control terestru înainte de a atinge suprafaţa marţiană.

Mai 2008 (SUA): Mars Phoenix a funcţionat timp de 155 de zile pe suprafaţa marţiană, în regiunea arctică a acestei planete.

Pe lângă aceste 14 misiuni de plasare a unor dispozitive pe solul marţian, alte 29 de misiuni au avut ca obiectiv plasarea unor sonde pe orbita lui Marte sau survolarea planetei. Şi în acest caz, rata eşecurilor a fost una ridicată.

În prezent, există trei sonde care funcţionează pe orbita marţiană - două americane şi una europeană. Americanii au plasat pe orbita marţiană sondele Mars Odyssey, în octombrie 2001, respectiv Mars Reconnaissance Orbiter, în decembrie 2006. Europenii au lansat cu succes sonda Mars Express, care este activă din februarie 2003.

Din totalul celor 43 de misiuni spre Marte ce au fost lansate în aproximativ 40 de ani, doar 12 s-au bucurat de un succes total - cele mai multe fiind americane.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici