Cum a decurs testul de zbor al avionului supersonic românesc. Construcţia aparatului ar putea fi terminată în acest an - VIDEO

La conferinţa ce a avut loc joi, în Capitală, au participat preşedintele ARCA, Dumitru Popescu, alături de reprezentanţi ai Inspectoratului General de Aviaţie din Ministerul Afacerilor Interne (MAI) şi ai Grupului de Nave al Poliţiei de Frontieră Mangalia, instituţii care au contribuit la realizarea primului test în zbor cu cabina avionului supersonic IAR-111 Excelsior. Aparatul de zbor construit de ARCA va fi folosit pentru lansarea rachetei spaţiale Haas II pentru competiţia Google Lunar X Prize, dar şi pentru dezvoltarea turismului spaţial.

Acest prim test în zbor la aparat, cu cabina, care a fost ridicată de un elicopter al MAI deasupra Mării Negre şi eliberată, amerizând cu succes şi fiind apoi recuperată de acelaşi elicopter, cu sprijinul a două nave ale Poliţiei de Frontieră, reprezintă un tip de testare care se face foarte rar, din motive de siguranţă, nemaifiind realizat, printre altele, decât de Agenţia spaţială americană (NASA) şi compania americană Space Exploration Technologies Corporation (Space X), au declarat pentru MEDIAFAX reprezentanţii ARCA.

Testarea cabinei, efectuată luni, a presupus ridicarea acesteia la altitudinea de 700 de metri, cu un elicopter Mi-17, deasupra Mării Negre. Elicopterul a eliberat apoi cabina, secvenţă urmată de declanşarea motorului de rachetă al paraşutei de recuperare, care a adus cabina pe suprafaţa mării. Cabina presurizată a amerizat după un zbor perfect, datele indicând calificarea acesteia pentru zbor la bordul supersonicului IAR-111.

Această misiune "marchează şi o premieră absolută pentru România, puţine state din lume având experienţa recuperării de pe mare a cabinelor destinate zborului cu echipaj uman", a spus Popescu, citat într-un comunicat.

Întreaga acţiune a fost înregistrată video, filmuleţele fiind prezentate în conferinţa de joi, când a fost expusă şi cabina.

IAR-111 sau Excelsior, cum mai este denumit avionul supersonic, este "un proiect mare", a spus Dumitru Popescu. "Dorim să schimbăm modul în care se gândeşte în România şi să gândim mare. Este un proiect pozitiv, de care România are nevoie şi suntem siguri că o să-l putem duce la bun sfârşit", a mai spus preşedintele ARCA în conferinţa de joi.

El a adăugat că întreaga structură a avionului ar trebui finalizată anul acesta şi speră ca aparatul să poată fi prezentat de Crăciun.

Valoarea proiectului nu va fi comunicată, ARCA beneficiind de fonduri private, dar "este o mică parte din ce s-ar putea cheltui la nivel mondial pentru un aparat similar", a spus Popescu.

Astfel, ARCA intenţionează să înceapă să testeze IAR-111 în 2012, pentru ca în 2014 să încerce lansarea rachetei Haas II pentru competiţia Google Lunar X Prize, ce se desfăşoară până la sfârşitul anului 2015.

"Se vor întâmpla lucruri extraordinare în următorii ani. România este în primele rânduri în această competiţie", aşa cum a fost la dezvoltarea aviaţiei, a mai spus Dumitru Popescu, referitor la proiectul IAR-111, destinat concursului, dar şi dezvoltării turismului spaţial.

Dumitru Popescu a mai spus despre IAR - 2011 că, probabil, va fi unul din cele mai sigure aparate de zbor din lume, urmând a fi dotat cu o paraşută de stabilizare, una de aterizare, precum şi alte două paraşute de aterizare de o parte şi de alta a cabinei. Totodată, cabina este ejectabilă.

Cabina avionului este realizată din materiale compozite, are o greutate de peste 500 de kilograme, complet echipată pentru zbor, şi primeşte un echipaj de două persoane - pilot şi navigator-, dispuse în tandem. Pilotul, aşezat pe locul din faţa cabinei, va dispune de o consolă centrală care va cuprinde echipamentele de navigaţie analogice şi GPS, un ecran panoramic pentru sistemul HDTV pentru asistarea decolării şi aterizării, iar echipamentul de radiocomunicaţii va fi dispus pe părţile laterale. Postul de pilotaj va fi echipat cu comenzi necesare manipulării aeronavei. Navigatorul, aşezat în spatele pilotului, va dispune pe consola centrală de un sistem integrat de monitorizare a parametrilor de funcţionare a avionului, sistem de comunicaţii radio, sistem de navigaţie GPS, un sistem SDTV de monitorizare a aeronavei şi un ecran pentru radar pasiv.

Propulsia va fi asigurată de un motor rachetă cu combustibil lichid, funcţionând cu apă oxigenată şi kerosen.

Datele geometrice şi masele aparatului nu sunt comunicabile, fiind folosit într-un concurs.

Dumitru Popescu a precizat, însă, în conferinţă că avionul va avea capacitatea de zbor supersonic cu viteze de Mach 1,8 (aproximativ 1.900 km/h) la altitudini de 16.000 de metri, în cazul transportului rachetei Haas II, iar în cazul folosirii ca platformă de dezvoltare a tehnologiilor pentru turismul spaţial, va dezvolta viteze de Mach 2,8 la altitudini de 30.000 de metri.

Secvenţa de zbor tipică a acestui aparat cuprinde decolarea de pe suprafaţa mării, executarea unui zbor orizontal de accelerare, până la viteze subsonice ridicate, urmat de ascensiunea rapidă, în circa două minute, până la altitudinea de 16.000 de metri. La această altitudine avionul va elibera racheta Haas II, care va urma programul de zbor propriu. IAR - 111, fără sarcina utilă acroşată, va reveni planat pe suprafaţa mării. Cabina avionului poate fi separata de avion la viteze de Mach 0 - 1,2 şi înălţimi de 100 de metri şi poate aduce echipajul în siguranţă pe suprafaţa mării, potrivit datelor comunicate de ARCA.