Cum s-a născut berea blondă

Această drojdie, denumită "saccharomyces eubayanus", ar fi fost transportată în urmă cu 500 de ani, de pe o plajă din America de Sud, pe o bucată de lemn sau în stomacul unor muşte drosofile, pentru a ajunge într-o pivniţă sau într-o mănăstire din Bavaria, unde fabricanţii de bere îşi păstrau produsele, afirmă autorii studiului.

Drojdia "emigrantă" a fuzionat cu o "verişoară" îndepărtată, "saccharomyces cerevisiae", o drojdie utilizată de multe milenii în Europa şi în Asia pentru a face să crească aluatul de pâine şi pentru fermentarea vinului şi a berii.

Drojdia hibrid care a rezultat a permis obţinerea de bere blondă, denumită "lager" încă din secolul al XV-lea în Bavaria, explică autorii, al căror studiu a fost publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).

În prezent, piaţa mondială de bere blondă, care reprezintă majoritatea brandurilor de bere, valorează circa 250 de miliarde de dolari pe an.

Oamenii de ştiinţă şi producătorii de bere ştiau de mult timp că această drojdie capabilă să producă o fermentare la temperaturi scăzute era de fapt un hibrid, însă nu cunoşteau până la acest studiu natura microorganismului care fuzionase cu "saccharomyces cerevisiae" pentru a obţine o astfel de proprietate.

Toate cercetările efectuate pe specii de drojdii cunoscute - peste 100 - au eşuat până la acest studiu.

"Căutam acest lucru de câteva decenii", a spus Chris Todd Hittinger, profesor de genetică la Universitatea Wisconsin din Madison, coautor al studiului.

"Iar acum că l-am găsit, ştim că este fără niciun dubiu specia care lipsea pentru obţinerea acestei drojdii hibride ce permite o fermentare la rece a berii. Singurul lucru pe care nu îl ştim încă este dacă o specie hibridă similară există pe undeva în natură în stare sălbatică, nedescoperită", a adăugat el.

Descoperirea noii specii misterioase de drojdie reprezintă rezultatul unui studiu de amploare, coordonat de Jose Paulo Sampaio şi Paula Goncalves, de la Noua Universitate Lisabona din Portugalia.

Unul dintre colaboratorii lor de la Institutul pentru Biodiversitate şi Cercetări asupra Mediului din Argentina a descoperit microorganismul, în acarienii care infectează fagii din Patagonia, al căror ADN seamănă extrem de mult cu jumătatea de ADN a drojdiei hibride ce permite fermentarea berii lager.