Dependenţa faţă de alimentele ultraprocesate afectează 14% dintre adulţi - studiu

Unul din şapte adulţi şi unul din opt copii ar putea fi dependent de alimentele ultraprocesate (UPF), au declarat experţii, ceea ce a dus la solicitarea ca unele produse să fie etichetate ca creatoare de dependenţă.

Urmărește

201 afișări

Studiile recente au asociat alimentele ultraprocesate, cum ar fi îngheţata, băuturile carbogazoase şi mâncărurile gata preparate, cu o stare de sănătate precară, inclusiv cu un risc crescut de cancer, creştere în greutate şi boli de inimă. Consumul global al acestor produse este în creştere, iar alimentele ultraprocesate reprezintă în prezent mai mult de jumătate din dieta medie în Regatul Unit şi în SUA.

Acum, cercetătorii spun că modul în care unele persoane consumă astfel de alimente ar putea "îndeplini criteriile de diagnosticare a tulburărilor legate de consumul de substanţe".

Comportamentele care ar putea îndeplini aceste criterii includ: pofte intense, simptome de sevraj, un control mai redus asupra consumului şi continuarea consumului în ciuda unor consecinţe precum obezitatea, tulburarea de alimentaţie compulsivă, o stare de sănătate fizică şi mentală mai proastă şi o calitate mai scăzută a vieţii, au spus ei.

O analiză a 281 de studii din 36 de ţări diferite, publicată în BMJ, a constatat că "dependenţa de alimente ultraprocesate" a fost estimată să apară la 14% dintre adulţi şi 12% dintre copii.

Academicienii au declarat că, dacă unele alimente bogate în carbohidraţi şi grăsimi ar fi clasificate oficial ca fiind " creatoare de dependenţă", acest lucru ar putea contribui la îmbunătăţirea sănătăţii.

"Există un sprijin convergent şi consistent pentru validitatea şi relevanţa clinică a dependenţei alimentare", a declarat Ashley Gearhardt, autor al articolului şi profesor de psihologie la Universitatea Michigan din SUA.

"Prin recunoaşterea faptului că anumite tipuri de alimente procesate au proprietăţile unor substanţe care creează dependenţă, am putea contribui la îmbunătăţirea sănătăţii la nivel mondial".

De asemenea, ar impulsiona mai multe cercetări în acest domeniu al alimentelor ultraprocesate, au adăugat autorii. Cu toate acestea, toţi experţii spun că este nevoie urgentă de mai multe cercetări pentru a înţelege implicaţiile potenţiale ale alimentelor ultraprocesate pentru sănătatea globală.

Co-autorul Alexandra DiFeliceantonio, profesor asistent la Institutul de Cercetare Biomedicală Fralin din SUA, a adăugat: "Având în vedere cât de răspândite sunt aceste alimente - ele reprezintă 58% din caloriile consumate în Statele Unite - sunt atât de multe lucruri pe care nu le ştim".

Cercetătorii, din SUA, Brazilia şi Spania, au declarat: "Carbohidraţii sau grăsimile rafinate evocă niveluri similare de dopamină extracelulară în striatum cerebral cu cele observate în cazul substanţelor care creează dependenţă, cum ar fi nicotina şi alcoolul. Pe baza acestor paralele comportamentale şi biologice, alimentele care oferă niveluri ridicate de carbohidraţi rafinaţi sau grăsimi adăugate sunt un candidat puternic pentru o substanţă care creează dependenţă."

Viteza cu care aceste alimente livrează carbohidraţi şi grăsimi în intestin ar putea juca, de asemenea, un rol în "potenţialul lor de dependenţă", au adăugat autorii.

Aditivii alimentari pot contribui, de asemenea, la "potenţialul de dependenţă al alimentelor ultraprocesate", au spus aceştia. Deşi este puţin probabil ca aceşti aditivi, care sunt adăugaţi în alimente pentru gust, să creeze dependenţă prin ei înşişi, aceştia ar putea "deveni întăriri puternice ale efectelor caloriilor în intestin", au scris ei.

Academicienii au subliniat că nu toate alimentele au potenţial de dependenţă.

Dar au concluzionat că, deşi sunt necesare mai multe cercetări pentru a determina cum anume alimentele ultraprocesate au declanşat un răspuns de dependenţă, cele care au fost bogate în carbohidraţi şi grăsimi rafinate au fost "în mod clar consumate în modele de dependenţă" şi au dus la rezultate dăunătoare pentru sănătate, relatează The Guardian.

"Alimentele ultraprocesate bogate în carbohidraţi rafinaţi şi grăsimi adăugate sunt foarte recompensatoare, atrăgătoare şi consumate în mod compulsiv şi pot crea dependenţă", au continuat ei. "Comportamentele în jurul alimentelor ultraprocesate pot îndeplini criteriile pentru diagnosticul de tulburare de consum de substanţe la unele persoane. Se estimează că dependenţa de alimente ultraprocesate apare la 14% dintre adulţi şi 12% dintre copii şi este asociată cu mecanisme biopsihologice de dependenţă şi probleme semnificative din punct de vedere clinic. Înţelegerea acestor alimente ca fiind creatoare de dependenţă ar putea duce la abordări noi în domeniul justiţiei sociale, al îngrijirii clinice şi al abordărilor politice."

ULTIMELE ȘTIRI

Vezi mai multe articole din categoria stiinta-sanatate

Citește pe alephnews.ro: Klaus Iohannis convoacă partidele la consultări pentru formarea Guvernului. Se decid șefii de la Senat și Camera Deputaților

Citește pe www.zf.ro: S-a terminat cu sunatul după doctori, vânatul de programări şi aşteptatul. 2025 va fi anul revoluţiei tehnologice şi în sănătate. Ce vor putea face pacienţii în viitorul apropiat. VIDEO

Citește pe www.zf.ro: Cum poate România să ajungă o forţă în regiune şi să lase în urmă toţi vecinii

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Taguri:: alimente,; dependenta,; adulti,; studiu,; copii,; produse,; consum,; grasimi,; sanatate

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.