Detectarea undelor gravitaţionale produse de naşterea Universului, pusă sub semnul întrebării

Dacă ar fi fost confirmată, această primă detectare a undelor primordiale, prevăzute în teoria relativităţii enunţată de Albert Einstein, ar demonstra expansiunea extrem de rapidă şi violentă a Universului în prima fracţiune de secundă a existenţei sale, în urmă cu 13,8 miliarde de ani, în cadrul unei faze ce a fost denumită "inflaţie cosmică".

Descoperirea a reprezentat fructul observaţiilor asupra străfundurilor difuze ale Cosmosului - o slabă rază luminoasă lăsată de Big Bang - realizate cu ajutorul telescopului BICEP2 de la Polul Sud.

Detectarea acestui semnal este "unul dintre cele mai importante obiective din cosmologie şi rezultă dintr-o muncă uriaşă depusă de un număr mare de cercetători", a subliniat la acea vreme John Kovac, profesor de astronomie şi de fizică la Universitatea Harvard, coordonatorul echipei care administrează BICEP2 (Background Imaging of Cosmic Extragalactic Polarization), care a revendincat această descoperire.

Mai multe echipe internaţionale de astrofizicieni se află în competiţie pentru acest proiect.

În deplasarea lor, undele gravitaţionale comprimă spaţiul producând o semnătură distinctă în fundalul cosmic. La fel ca undele luminoase, ele sunt polarizate, o proprietate ce descrie orientarea unică a oscilaţiilor lor.

Scepticismul generat de validarea rezultatelor studiului echipei de la BICEP2 circulă în ultima vreme pe mai multe bloguri de fizică şi în reviste ştiinţifice americane prestigioase, precum Science şi New Scientist.

Pe 4 iunie, această punere sub semnul întrebării a făcut obiectul unei comunicări realizate de Paul Steinhardt, directorul Centrului de fizică teoretică de la Universitatea Princeton, publicată în revista ştiinţifică britanică Nature.

Acest cosmolog afirmă că echipa de la Universitatea Harvard a comis o eroare nefericită în calculele sale.

"Erori serioase în analiza (datelor, n.r.) au fost descoperite, iar ele duc cu gândul la o absenţă a detectării" undelor gravitaţionale, afirmă astrofizicianul, care citează o analiză independentă a rezultatelor furnizate de echipa BICEP2.

Această analiză a fost coordonată de David Spergel, un fizician tot de la Universitatea Princeton.

După părerea sa, nu se poate şti cu certitudine dacă razele luminoase detectate de telescopul BICEP2 provin într-adevăr din timpul primelor clipe din existenţa Universului.

"Cred că nu putem să ştim cu siguranţă dacă aceste emisii de lumină polarizată pe care ei le-au detectat au drept sursă praful cosmic din Calea Lactee sau provin într-adevăr din zorii exitenţei Universului. Ştim că praful cosmic emite radiaţii luminoase polarizate observabile cam peste tot pe cer şi (...) caracteristica emisiilor observate se înscrie în radiaţia prafului cosmic, dar şi în undele gravitaţionale primordiale", a declarat acelaşi David Spergel.

Astrofizicianul spune că este imposibil ca oamenii de ştiinţă să facă diferenţa între cele două posibilităţi, ţinând cont de faptul că măsurătorile lor au fost efectuate într-o singură frecvenţă a radiaţiei luminoase.

După părerea lui, această chesiune "va fi probabil tranşată" în toamnă, atunci când echipa concurentă care lucrează cu telescopul spaţial Plank al Agenţiei spaţiale europene (ESA) îşi va publica rezultatele.

Acest telescop monitorizează o mare parte a boltei cereşti, spre deosebire de BICEP2 care monitoriza doar 2% din boltă, şi efectuează observaţii în şase frecvenţe, fapt care permite determinarea sursei acelor emisii luminoase polarizate.

Pentru moment, echipa de la BICEP2 "ar trebui să îşi revizuiască" declaraţiile iniţiale, consideră David Spergel.

"Ţinând cont de importanţa acestui rezultat, cred că ar fi trebuit să fie mai prudenţi, înainte de a face un anunţ spectaculos", a adăugat el.

El spune, de asemenea, că, spre deosebire de uzanţele din domeniu, niciun cercetător din afara echipei BICEP2 nu a putut să verifice rezultatele înainte ca acestea să fie publicate în martie.