Dezgustătoare pentru ceilalţi sau dăunătoare pentru tine: Obiceiurile nesănătoase de care trebuie să scapi

• Cocoşarea

De ce contează: Când stai aplecat sau când te cocoşezi atât de mult când stai pe scaun sau pe canapea încât eşti aproape să cazi, muşchii de spate şi ligamentele trebuie să muncească mai mult ca să îţi păstreze echilibrul. Forţarea muşchilor poate duce la dureri de spate, oboseală şi dureri de cap, printre altele, informează Huffington Post.

Cum să te opreşti: Când stai în picioare, ai grijă ca umerii să fie îndreptaţi spre spate şi relaxaţi, pieptul să fie în sus, iar genunchii să fie relaxaţi, nu blocaţi. Când stai aşezat, asigură-te că ambele picioare ating podeaua, cu şoldurile la acelaşi nivel cu genunchii. Spatele ar trebui să fie ferm lipit de spătarul saunului, iar partea de sus a spatelui şi gâtul să fie drepte.

• Mestecarea bucăţilor de gheaţă

De ce contează: "Pica", o condiţie a organismului care provoacă pofta de a mesteca non-alimente, precum hârtia sau gheaţa, este uneori declanşată de probleme de nutriţie, cum ar fi anemia cu deficienţă de fier, potrivit institutelor de sănătate din Statele Unite. Pe lângă zgomotul deranjant pentru cei aflaţi în preajmă, acţiunea de a mesteca gheaţa ar putea semnala şi probleme emoţionale ca stresul sau chiar tulburarea obsesiv-compulsivă.

Cum să te opreşti: Băuturile pe care le faci sau le comanzi ar trebui să fie fără gheaţă, ca să eviţi tentaţia. Întreabă-ţi şi doctorul, care poate investiga dacă ai o deficienţă nutriţională şi dacă poate fi depăşită.

• Rosul unghiilor

De ce contează: Nu este cel mai igienic obicei. E cea mai uşoară cale pentru ca microbii care se strecoară pe sub unghii de fiecare dată când scrii la tastatură, deschizi o uşă sau mângâi un căţel să ajungă în gura ta. Dacă ai tendinţa de a-ţi roade şi cuticulele, poţi dezvolta o infecţie a unghiilor, potrivit institutelor de sănătate din Marea Britanie. De asemenea, obiceiul de a roade unghiile poate fi un alt semn pentru probleme emoţionale, ca stresul sau anxietatea.

Cum să te opreşti: Ai putea să încerci să mesteci gumă pentru ceva timp ca să estompezi dorinţa de a-ţi roade unghiile. Dacă îţi dai seama că îţi rozi unghiile de fiecare dată când eşti neliniştit, stresat sau trist, acest lucru ar putea să-şi găsească rezolvarea dacă te duci la psihiatru.

• Păstrarea lentilelor de contact în timpul somnului

De ce contează: Riscul unei infecţii oculare creşte semnificativ atunci când dormi cu lentilele la ochi. Repetarea acestei greşeli poate lua din cantitatea de oxigen de care are nevoie ţesutul ochiului, iar în unele cazuri ochiul poate compensa prin crearea de mici vase de sânge. Dacă nu sunt verificate, aceste vase ar putea cauza pagube permanente. Chiar dacă ochii nu suferă o infecţie sau nu formează vase de sânge, există şansa de a fi iritaţi şi roşii în următoarea zi.

Cum să te opreşti: Introdu scoaterea lentilelor în rutina ta zilnică. În fiecare zi, schimbă-le cu ochelarii de vedere atunci când, de exemplu, te schimbi de hainele de lucru sau în timpul unei pauze de publicitate la televizor.

• Trosnirea încheieturilor

De ce contează: De fapt, obiceiul acesta ar putea să nu fie atât de rău. Dacă atunci când erai mic mama ta insista că dacă îţi trosneşti degetele o să faci artrită, cercetări recente desfiinţează, în general, acest mit. Totuşi, "natura nu a intenţionat ca noi să ne întindem în mod repetat ligamentele încheieturilor de la degete", după cum a spus directorul medical al Centrului pentru Artrită Providence din Oregon. Acesta a dat ca exemplu două cazuri în care pacienţii şi-au rănit mâinile prin trosnitul încheieturilor - unul şi-a dizlocat degetele, iar celălalt şi-a dizlocat practic ligamentul din degetul mare.

Cum să te opreşti: Aşa cum ar face cineva care încearcă să renunţe la fumat, ai putea să le spui prietenilor şi familiei că încerci să nu-ţi mai trosneşti încheieturile, ceea ce te va face să te simţi răspunzător de schimbarea obiceiului. Şi aşa cum unele persoane aflate la dietă ţin evidenţa a ceea ce mănâncă zilnic, ar putea fi util să notezi undeva de fiecare dată când îţi trosneşti degetele, pentru a începe să scapi de obicei.

• Gustările din timpul nopţii

De ce contează: Cercetările sugerează că pot scădea din metabolism. Iar dacă la 10 seara ronţăi o pungă de floricele în faţa filmului, corpul tău va trebui să le digere atunci când dormi, în loc să ardă grăsimea. În plus, din cauza gustărilor târzii te poţi trezi din somn cu arsuri la stomac.

Cum să te opreşti: Gândeşte-te la motivul pentru care mănânci atât de târziu. Mănânci destul în timpul zilei? Cât de consistente sunt mesele şi cum arată micul tău dejun? O revizuire a felului în care te alimentezi în timpul zilei poate ajuta la rărirea meselor din timpul nopţii. Dacă încerci să slăbeşti, propune-ţi să nu mai mănânci după cină.

• Dormitul între alarme

De ce contează: Dacă ai tendinţa de a apăsa pe "snooze" o dată, de două sau de zece ori în fiecare dimineaţă, vei ajunge cel mai probabil să întârzii sau să te simţi epuizat înainte ca ziua ta să înceapă. Dificultatea în a reuşi să te trezeşti este, de cele mai multe ori, un semn că nu ai un somn suficient şi de calitate, ceea ce poate duce la multe probleme de sănătate, de la câştigul în greutate la presiunea ridicată a sângelui.

Cum să te opreşti: Ce contează cel mai mult este să îţi asiguri între şapte şi opt ore de somn neînterrupt. Alege ora la care chiar ai vrea sa te trezeşti dimineaţă (nu la care ai vrea să apeşi prima oară butonul "snooze") şi scade opt ore. Aceasta este ora ta de culcare. Dacă să adormi la ora 10 seara ar putea părea ridicol, încearcă să te culci cu 15 minute mai devreme în fiecare seară până reuşeşti. De asemenea, evită să îţi petreci timpul dinainte de culcare jucându-te cu gadget-uri electronice sau consumând cafeină.

• Consumul excesiv de băuturi energizante

De ce contează: O avertizare emisă anul trecut în Statele Unite a arătat că aproximativ 20 de morţi au fost legate de astfel de produse, în afară de un număr şi mai mare de spitalizări.

Cum să te opreşti: Dacă îţi dispare energia, încearcă o gustare cu mulţi carbohidraţi, cum ar fi jumătate de sandviş cu ton cu pâine din făină integrală. Astfel, va fi mai puţin probabil ca nivelul zahărului din sânge să crească, iar organismul tău va fi mai puţin obosit. Alte feluri de a-ţi creşte energia includ suplimente de vitamina B, un duş rece sau o plimbare în aer liber.