Dumitru Prunariu, despre SFÂRŞITUL LUMII

Teoriile hollywoodiene despre sfârşitul lumii spun că în timpul solstiţiului de iarnă, pe 21 decembrie 2012, va avea loc apocalipsa. Însă abordarea mercantilă şi turistică a evenimentului a fost denunţată de organizaţiile indigene din America Centrală şi Mexic, care au reproşat guvernelor şi antreprenorilor că au denaturat sensul acestei sărbători. Într-un interviu acordat AFP, liderul indigen Alvaro Pop a criticat interpretarea hollywoodiană a acestei date, care ar marca în realitate doar încheierea unui ciclu din calendarul maya.

În acest context, cosmonautul Dumitru Prunariu a vorbit, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, despre speculaţiile care au la bază interpretările date calendarului maya privind sfârşitul lumii, spunând că acestea "nu au nicio urmă de adevăr în ele".

"Este adevărat că, din informaţiile transmise, calendarul maya are nişte perioade, pe care mayaşii le consideră de transformare spirituală, dar nu are nicio tangenţă cu calamităţile sfârşitului lumii aşa cum a fost prezentată perioada. E o speculaţie comercială care duce la profit mare pentru numeroase categorii de comercianţi, începând de la cei care furnizează mâncare până la mass-media", a spus Dumitru Prunariu.

Cosmonautul a mai spus că astfel de chestiuni au dus la "deplasări psihice majore pentru mulţi". Prunariu a făcut referire la cazul lui Adam Lanza, tânărul în vârstă de 20 de ani, care, vinerea trecută, a împuşcat-o acasă pe mama sa, Nancy, după care a mers la o şcoală, unde a împuşcat mortal 26 de persoane, printre care 20 de copii. Presa internaţională a scris că mama lui Adam Lanza probabil a jucat un rol important în accentuarea problemelor psihice ale acestuia, întrucât femeia se pregătea pentru colapsul civilizaţiei umane şi devenise obsedată de arme, învăţându-i pe cei doi fii ai săi să le folosească.

Pe de altă parte, întrebat dacă sfârşitul lumii ar putea fi prevestit de anumite semne ştiinţifice, cosmonautul Dumitru Prunariu a spus: "Este adevărat că sistemul solar este un sistem dinamic şi la nivelul planetelor se produc periodic modificări majore, care implică fenomene naturale catastrofice. Acum 65 de milioane de ani, un asteroid care a ciocnit Pământul a produs transformări atât de mari în viaţa de pe Pământ, încât au dispărut dinozaurii, iar ulterior au apărut mamiferele, s-au produs erupţii vulcanice masive, cutremure catastrofale. Dar, până în prezent, specia umană a supravieţuit şi îşi dezvoltă permanent nivelul de înţelegere a fenomenelor şi este capabilă să ia măsuri pentru a se salva. Trebuie să înţelegem că astfel de lucruri majore în viaţa planetelor se pot petrece la intervale de mii, sute de mii sau chiar milioane de ani şi este greu să deţinem informaţii suficiente despre evoluţia în acest sens la nivelul uneia sau câtorva generaţii", a spus Dumitru Prunariu pentru MEDIAFAX.

El a mai spus că este adevărat faptul că "se constată la nivelul generaţiei noastre procesele de încălzire globală, creşterea nivelului mărilor şi oceanelor, cutremure cu grad de distrugere mare, inundaţii puternice". "Este adevărat că trăim într-o perioadă istorică în care dezastrele naturale sunt amplificate faţă de generaţiile anterioare, dar aceste fenomene sunt ciclice", a mai spus Prunariu, singurul cosmonaut român care a ajuns în spaţiu.

Calendarul maya, care include 18 luni de câte 20 de zile şi un "Wayeb", o lună sacră de cinci zile, a început în anul 3114 î.en, potrivit presei internaţionale. El prevede o nouă eră, care va începe pe 21 decembrie (anumiţi cercetători indică data de 23 decembrie), un eveniment ce va fi celebrat în toată partea de sud a Mexicului şi în alte patru ţări, în care influenţa culturii maya a rezistat până în zilele noastre (Guatemala, Belize, Salvador şi Honduras). Această dată marchează sfârşitul unui ciclu de 5.200 de ani, interpretat de către unii drept o profeţie despre sfârşitul lumii.

Contribuţia adusă de civilizaţia maya, care şi-a atins apogeul în perioada 250 e.n. - 900 e.n., trece dincolo de aceste domenii. Potrivit oamenilor de ştiinţă, populaţia maya a contribuit şi la dezvoltarea altor domenii precum arhitectură, matematică, topografie, arta textilă şi gastronomie, iar aceste contribuţii sunt vizibile şi în zilele noastre.